Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un metal toxic utilizat în scanările RMN, numit gadoliniu, poate prezenta riscuri mai mari pentru sănătate decât se știa anterior, în special la persoanele care consumă alimente sau suplimente considerate sănătoase. Oamenii de știință au descoperit că acidul oxalic, care se regăsește frecvent în alimentație, poate favoriza formarea de nanoparticule de gadoliniu în corpul uman – particule legate de afecțiuni severe, uneori mortale. Acidul oxalic se găsește în multe alimente pe bază de plante, dar se formează și în organism atunci când oamenii mănâncă alimente sau suplimente care conțin vitamina C.
Substanțele de contrast pe bază de gadoliniu sunt utilizate pentru a face structurile interne ale corpului mai vizibile la scanările RMN. Gadoliniul, un metal rar, este ideal pentru a îmbunătăți RMN-urile atunci când este administrat intravenos sau injectat în coloana vertebrală. Deoarece acest metal este cunoscut ca fiind toxic, substanțele de contrast RMN combină gadoliniul cu alte substanțe care se leagă de metal pentru a-l împiedica să rămână în organism și să provoace daune.
Deși metalul este de obicei filtrat de rinichi și eliminat din organism prin urină, iar majoritatea oamenilor nu au efecte secundare adverse, cercetări anterioare au arătat că unele particule de gadoliniu au fost lăsate în urmă. Aceste particule au fost găsite în creier, rinichi, în sânge și urină, chiar și la distanță de ani după un RMN, și la persoanele care nu prezintă simptome.
Impactul devastator al expunerii la gadoliniu
Într-un nou studiu publicat în revista Magnetic Resonance Imaging, o echipă cercetători care studiază riscurile pentru sănătate ale gadoliniului a descoperit că acidul oxalic - ce se găsește în foarte multe alimente - poate genera nanoparticulele de metal toxic în țesuturile umane, ce au fost asociate cu probleme grave de sănătate.
„Cea mai gravă boală cauzată de agenţii de contrast RMN este fibroza sistemică nefrogenă”, a declarat Brent Wagner, autorul principal și profesor la Departamentul de Medicină Internă din cadrul Școlii de Medicină a Universității din New Mexico (SUA), într-un comunicat al instituției de învățământ. „Unii pacienţi au decedat după o singură doză”, a explicat medicul.
Această afecţiune poate duce la îngroşarea şi întărirea pielii, inimii şi plămânilor, provocând contracturi dureroase ale articulaţiilor.
De ce unii se îmbolnăvesc și alții nu
Oamenii de știință s-au întrebat de ce unii oameni se îmbolnăvesc, iar cei mai mulți nu, și cum se desprind particulele de gadoliniu din celelalte molecule din agentul de contrast.
Citește pe Antena3.ro
„Aproape jumătate dintre pacienți au fost expuși o singură dată, ceea ce înseamnă că există ceva care amplifică semnalul bolii”, a spus Wagner, adăugând că această formare de nanoparticule poate explica câteva lucruri.
„Ar putea explica de ce există o astfel de amplificare a bolii. Când o celulă încearcă să facă față acestei nanoparticule metalice străine din interiorul ei, va trimite semnale care spun organismului să reacționeze la ea”, a precizat medicul.
În acest studiu, echipa condusă de Wagner s-a concentrat pe acidul oxalic, care se găsește în multe alimente pe bază de plante, deoarece acest compus se leagă de ioni metalici.
Potrivit oamenilor de știință, procesul ajută la formarea pietrelor la rinichi, care rezultă atunci când oxalatul se leagă de calciu. Între timp, acidul oxalic se formează și în organism atunci când oamenii consumă alimente sau suplimente care conțin vitamina C.
În experimentele realizate în laborator, echipa a descoperit că acidul oxalic determină precipitarea unor cantităţi mici de gadoliniu din substanța de contrast, formând nanoparticule care apoi pătrund în celulele diverselor organe.
Potrivit dr. Wagner, unii oameni ar putea forma aceste particule, în timp ce alţii nu, iar acest lucru ar putea depinde de contextul lor metabolic. Practic, spune el, este posibil ca, într-o anumită stare cu nivel ridicat de oxalaţi sau în care moleculele au o tendinţă mai mare de a se lega de gadoliniu, să determine formarea nanoparticulelor: „Acesta ar putea fi motivul pentru care unii indivizi au simptome severe și un răspuns masiv la boală, în timp ce alţii sunt bine”.
Posibile noi protocoalele pentru investigații RMN mai sigure
Această descoperire indică o posibilă modalitate de a reduce riscurile asociate cu investigaţiile RMN.
„Eu nu aș lua vitamina C dacă aș avea nevoie de un RMN cu substanță contrast din cauza reactivității metalului”, a subliniat Wagner, precizând că vor fi făcute și câteva recomandări pentru a reduce pericolul în cazul persoanelor care urmează să fie supuse unor astfel de investigații medicale. Echipa cercetează acum modalități de a-i identifica pe cei care ar putea fi expuși celui mai mare risc din cauza substanțelor de contrast cu gadoliniu.
Într-un nou studiu, cercetătorii realizează un registru internațional de pacienți care va include o colecție de probe de sânge, urină, unghii și păr, care ar putea oferi dovezi ale acumulării de gadoliniu în organism.
„Vrem să obținem mult mai multe informații pentru a identifica factorii de risc care se referă la cei cu simptome”, a mai spus medicul, precizând că pacienții vor fi întrebați despre afecțiunile medicale pe care le aveau în momentul expunerii la gadoliniu, ce medicamente și suplimente alimentare etc.: „Vrem să includem suplimentele alimentare, pentru că asta ar putea pune totul cap la cap - de ce unii oameni au simptome, în timp ce alții par a fi total neafectați”.
Printre alimentele care conțin concentrații mari de acid oxalic se numără mai multe dintre cele sănătoase: hrișca, carambola (fructul stea), piperul negru, pătrunjelul, semințele de mac, rubarba, spanacul, gulia, sfecla roșie, banana, cacao, ciocolata, majoritatea nucilor, majoritatea fructelor de pădure și fasolea.
Profesorul Brent Wagner speră că medicii clinicieni vor învăța să nu ignore simptomele inexplicabile ale pacienților și să devină mai conștienți de posibilele efecte nocive ale gadoliniului. Potențialele simptomele pot include: gust metalic, ceață cerebrală și probleme ale pielii și articulațiilor.
