x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Din sala de curs pe patul de spital

Din sala de curs pe patul de spital

de Andreea Sminchise    |    23 Mai 2009   •   00:00
Din sala de curs pe patul de spital

Alexandra Ostafi are 23 de ani şi două pasiuni - motocicletele şi croitoria. E studentă la Facultatea de Textile-Pielărie şi Management Industrial a Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi. Din bursa pe care o primea la şcoală a reuşit să strângă bani şi să-şi cumpere, anul trecut, o motocicletă veche, Minsk, cu care să facă naveta acasă, la Botoşani. Acum, Alexandra nu mai poate să facă nimic din ceea ce îi place atât de mult.



Până în urmă cu trei luni, tânăra îşi făcea planuri de viitor - să termine facultatea, să-şi dea licenţa şi să-şi găsească de lucru. Visele i s-au dat însă peste cap. A schimbat sălile de curs pe saloanele de spital, acul maşinii de cusut cu branula din venă şi motocicleta cu ambulanţa.

PRIMELE SEMNE - SFÂRŞEALĂ ŞI VĂNĂTĂI
Totul a început cu oboseala. Respiraţia întretăiată şi senzaţia de sfârşeală pe care i le provoca fie şi simpla urcare a treptelor de la căminul studenţesc au pus-o pe gânduri pe Alexandra.

"Am mai observat că mă învineţeam foarte uşor. Am mers la medicul de familie, mi-a dat o trimitere şi mi-am făcut analizele, dar în momentul acela deja oboseam prea tare. ... Îmi era greu să merg pur şi simplu. După ce am luat rezultatul, am fost trimisă direct la hematologie", îşi aminteşte tânăra.

Medicii hematologi i-au văzut analizele şi n-au mai lăsat-o să plece acasă.
A fost internată pe loc, pentru şase zile. I s-au făcut investigaţii şi teste amănunţite, iar la final, doctoriţa care o trata a dat verdictul - aplazie medulară idiopatică, formă severă. "Mi-a explicat totul în roz. A încercat să nu mă sperie... Mi-a dat un tratament şi am putut să ies din spital", spune Alexandra.

Cortizonul recomandat pe reţetă nu i-a putut fi administrat decât două luni. Reacţiile adverse o copleşeau - îi crescuse păr pe faţă, pe mâini, era dezorientată, o înţepau mâinile şi picioarele la rece sau la cald, iar ficatul avea de suferit.

L-a întrerupt, dar a început să se simtă din nou slăbită.
O dată pe săptămână face transfuzii de sânge. "Numai aşa pot să-mi mai revin din vlăguiala pe care o simt mereu", explică Alexandra.

COMPLICAŢII GRAVE
La ultimele analize, Alexandra a fost depistată şi cu hepatită cronică activă-obs autoimună. Din cauza acestei complicaţii, tratamentul pentru întărirea sistemului imunitar a fost înlocuit cu un altul. Apoi, povesteşte Gabriela Ostafi, mama Alexandrei, medicul din Iaşi care o avea în îngrijire a suspendat de tot administrarea lui.

"A considerat că orice tratament îi va afecta şi mai mult ficatul. Aşa că i-a recomandat numai regim alimentar. Dar Alexandra devenea din ce în ce mai străvezie."

Câteva prietene au reuşit să o convingă pe tânără să plece din Iaşi şi să se interneze în spitalul din Timişoara. Aici i se vor repeta investigaţiile pentru reconfirmarea diagnosticului.




Soluţia pentru Alexandra, spun la unison toţi medicii care au consultat-o, e transplantul de celule stem. Disperaţi, părinţii au început să caute o clinică în străinătate. Li s-a răspuns întâi din Germania. Medicii de acolo au spus însă că, fără un donator compatibil, preţul intervenţiei sare de 150.000 de euro.

"În România, o astfel de operaţie se poate face la Timişoara, dar, în lipsa unui donator compatibil din familie şi a unei bănci de donatori români, şi ei trebuie să solicite unul în străinătate.

Am înţeles însă că la noi costurile s-ar ridica la numai 50.000-60.000 de euro", spune Gabriela Ostafi. De curând, Alexandra a primit răspuns şi de la o clinică din Israel.

"Cei de acolo au spus că o pot trata fără probleme şi că ne aşteaptă în iunie. Trebuie însă să depunem înainte de plecare, în conturile lor, 97.000 de euro", spune mama.

ARE NEVOIE DE NOI!
Alexandra mai are patru fraţi. Cel mai mic dintre ei are numai 1 an. Tatăl ei este tâmplar, iar mama confecţioner. Veniturile lunare ale familiei se ridică la doar 1.500 de lei, cu tot cu alocaţiile celor mici. Soţii Ostafi n-au nici o şansă să reuşească să strângă singuri nici măcar minimul sumei necesare operaţiei Alexandrei, perceput în România.

Colegii Alexandrei au făcut un blog pe internet, unde au publicat strigătul de ajutor al prietenei lor. L-au preluat şi alţii, dar prea puţini... Mama fetei nu mai are putere să mai spere. "În conturile umanitare pe care le-am deschis pentru Alexandra am reuşit să strângem până acum numai 42.600 de lei şi 375 de euro. Banii se adună foarte greu...
E o sumă imensă pentru noi", spune Gabriela Ostafi.

Femeia a întocmit şi un dosar pe care îl va depune la Ministerul Sănătăţii, pentru a obţine sprijin din partea statului. E însă foarte sceptică: "Nu mă pot lăsa în baza ministerului. Ar putea să dureze şi şase luni până aprobă dosarul. Dacă îl aprobă...".


Ajutor
Pentru ca Alexandra să-şi reia cursurile, să-şi termine facultatea şi să-şi îndeplinească visele, are nevoie de noi. Dacă vreţi să o ajutaţi, faceţi o donaţie, cât de mică, într-unul dintre conturile deschise la BRD pe numele mamei Alexandrei, Gabriela Ostafi:
Cont RON: RO27 BRDE 070SV 223 8620 0700
Cont EURO: RO97 BRDE 070SV 227 2430 0700.


Pentru mai multe informaţii, mama Alexandrei poate fi contactată la numărul de telefon 0761-166.409.

×
Subiecte în articol: pagina de suflete