x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea copilului Artrita juvenilă idiopatică

Artrita juvenilă idiopatică

de Magda Colgiu    |    05 Oct 2010   •   00:00
Artrita juvenilă idiopatică
Sursa foto: /Thinkstock

Medicul CMI Adriana Străinu le recomandă părinţilor să îşi supravegheze cu atenţie copiii, mai ales că există anumite afecţiuni cu simptome comune - febră, roşeaţă, urticarie - ce pot ascunde boli mult mai grave.

Una dintre aceste afecţiuni este artrita reumatoidă (artrita juvenilă idiopatică), ce provoacă inflamarea şi edematierea articulaţiilor care sunt adesea înţepenite şi dureroase. Din motive necunoscute, boala afectează mai mult fetele.

Cauzele artritei reumatoide juvenile nu sunt bine cunoscute, însă există două teorii legate de acest ­aspect, afirmă medicul Adriana Străinu: teoria hipersensibilităţii (boală imună) şi teoria infecţioasă.


SIMPTOME COMUNE
Boala se caracterizează printr-o serie de simptome, cele mai frecvente şi comune pentru toate cele trei forme de artrită:
● durere articulară şi edeme ce apar şi dispar, ­adesea sunt persistente
● limitarea mişcărilor articulare (mai mult de o oră în timpul dimineţii)
● iritabilitate, refuzul de a umbla sau ­protejarea articulaţiei.

Simptomele asociate variază în funcţie de tipul de artrită pe care îl are copilul. Medicul Adriana Străinu avertizează că febra din cauza artritei ­juvenile se poate încadra între 39 şi 41,1 grade ­Celsius. "Nu sunt excluse nici două episoade pe zi, între pusee putându-se înregistra temperaturi ­normale."

Urticaria dată de artrita juvenilă este punctată, de culoare roşu-deschis sau roz şi poate fi asociată cu febră.

Zonele în care se instalează urticaria sunt faţa, palmele, tălpile, axila şi trunchiul. "Urticaria poate apărea după băi fierbinţi sau prin frecare sau scărpinare a pielii."

Medicul Străinu, specializat în pediatrie, spune că mulţi pacienţi trec prin perioade cu tulburări de somn ce includ dificultăţi la adormire şi treziri frecvente noaptea. Avantajul acestei afecţiuni este acela că marea majoritate a copiilor bolnavi de artrită se recuperează în totalitate. Este important de ştiut că, deşi artrita juvenilă nu afectează pe ­termen lung viaţa pacienţilor, unele simptome ale bolii pot continua şi la maturitate. Disfuncţiile pe termen lung pot fi de la rigiditate ocazională la ­limitarea mişcărilor.


ÎNGRIJIRI DEOSEBITE
Un copil care se luptă cu atrită trebuie să ­beneficieze de anumite condiţii şi un anumit regim de viaţă pentru a reduce impactul negativ al bolii asupra sa.

Acest regim se referă la efort fizic, ­alimentaţie, program zilnic. Pentru a menţine mişcarea, părinţii trebuie să verifice fiecare ­articulaţie prin diferite exerciţii până la apariţia durerii. Este indicat ca aceste exerciţii să fie uşoare, cu accent pe extensie, întindere şi să fie efectuate ­zilnic.

Specialiştii mai recomandă somnul ­după-amiază. Este important ca micuţul să nu se epuizeze nici psihic şi nici fizic. Noaptea trebuie să aibă 9-10 ore de somn.

Regimul alimentar al copilului cu artrită trebuie să fie echilibrat, să conţină cereale integrale (pâine, orez, paste făinoase), fructe şi legume, lapte, iaurt, brânză, produse care furnizează proteine, ­vitamina B, fier, zinc (carne de vită, pui, peşte, fasole, ouă, alune). Grăsimile, uleiurile şi dulciurile trebuie consumate moderat de copii.


FORME
Artrita juvenilă are trei forme, în funcţie de articulaţiile afectate:
● pauciarticulară (oligoartri­tă) - una până la patru articulaţii afectate
● poliarticulară (poliartrită) - sunt afectate cinci sau mai multe articulaţii
● sistemică - prezintă simptomatologie generalizată: febră, urticarie, ce apar înainte de afectarea articulară.


ATENŢIE LA OCHI!
Pentru că un copil cu artrită poate suferi de pierderi ­permanente de vedere, medicul CMI Adriana Străinu recomandă şi un consult oftalmologic în cazul lor pentru identificarea afectării precoce. Ca semne şi simptome se înregistrează vedere în ceaţă, durere persistentă, ochi roşii, sensibilitate la lumină şi chiar pierderea vederii.


IMPORTANT

● Din ce în ce mai mulţi ­specialişti nu mai folosesc termenul "reumatoid" ­pentru a descrie această boală.
● Majoritatea copiilor cu artrită juvenilă nu au boală şi handicap pe termen lung; ei pot avea o viaţă normală de adult.
● Dacă observaţi că micuţul dumneavoastră şchioa­pătă sau evită să folo­sească unele articulaţii mergeţi cu el la medic.
● În această boală există perioade de remisiune (zile sau săptămâni fără simptome), dar şi
epi­soade în care simptomele sunt accentuate (pusee).

×
Subiecte în articol: sanatatea copilului