FSN înseamnă Iliescu

La 6 februarie 1990, Frontul Salvării Naţionale s-a înscris în rândul grupărilor politice ce aveau să participe la alegerile libere stabilite pentru 20 mai 1990. Cea de-a 27-a formaţiune politică înregistrată în România, avându-l la conducere, iniţial provizorie, pe Ion Iliescu, lansa în presa vremii Platforma-Program şi comunicatul oficial al înfiinţării partidului FSN. Programul politic avea la bază Comunicatul către ţară al CFSN din data de 22 decembrie 1989.

România liberă din 7 februarie 1990 scria: "(...) Prin actul de ieri se certifică existenţa statutului de organizare şi de funcţionare, a programului politic, a unui sediu, a mijloacelor financiare necesare activităţii şi a cel puţin 251 de membri, număr minim cerut pentru înscriere. Deci, s-a împlinit un imperativ al scenei politice româneşti: Frontul Salvării Naţionale a devenit ceea ce anunţaseră conducătorii săi după constituirea Consiliului Provizoriu de Unitate Naţională ­ «o formaţie politică cu structură şi platformă de sine stătătoare, participând de pe poziţii egale cu celelalte forţe politice la alegeri»".

AL 27-LEA PARTID
Constituit în formaţiune politică, Frontul Salvării Naţionale a făcut public un program de acţiune în 28 de puncte, vizând transformarea societăţii româneşti "pe baza valorilor democraţiei, libertăţii şi demnităţii".

"În esenţă, scria Tineretul liber, ele relevă voinţa de a acţiona pentru: ruptura completă cu sistemul politic, economic şi social-totalitar; desprinderea societăţii şi ideologia proprie acestui sistem şi respingerea concepţiilor extremiste, antidemocratice şi antiumaniste; refacerea structurilor interne ale societăţii civile; garantarea exercitării drepturilor individuale şi colective ale membrilor minorităţilor naţionale; crearea unei culturi politice a democraţiei, deschisă dialogului social; stimularea spiritului de iniţiativă şi promovarea competenţei în toate sectoarele."

Conform programului, FSN milita pentru un sistem democratic întemeiat pe pluralismul politic, separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, pentru instaurarea unei autentice instituţii parlamentare în România şi se pronunţa pentru încetarea activităţilor politice şi de propagandă în instituţiile administrative de stat, armatei şi magistraturii.

PROGRAM-DIRECTIVĂ
"Frontul urmăreşte trecerea economiei româneşti spre un sistem liberalizat, descentralizat şi diversificat, bazat pe mecanisme de piaţă. (...)

Industria va fi treptat reaşezată şi reorientată, în funcţie de resursele reale ale ţării, de opţiunile şi capacităţile creatoare ale societăţii româneşti şi de tendinţele economiei mondiale. Va fi menţinută proprietatea de stat în cazut marilor întreprinderi, integrate în mecanismul de piaţă. Se vor crea condiţii pentru trecerea în regie proprie a unor întreprinderi, formarea de societăţi participative, de societăţi mixte, inclusiv prin atragerea de capital străin, precum şi de întreprinderi particulare, mai ales în domeniul micii producţii şi al serviciilor. (...)

 

Agricultura constituie un obiectiv central al politicii Frontului, scopul final fiind formarea unor structuri viabile, adaptate realităţilor româneşti, care să răspundă unei agriculturi intensive, moderne, de mare randament. Statul va sprijini asociaţiile şi cooperativele agricole ­ ca forme de asociere benevolă a producătorilor liberi, care vor hotărî singuri asupra modului de valorificare a produselor realizate. (...)

Frontul se pronunţă pentru evitarea formării de deosebiri majore în acumularea de avuţie de diferite categorii sociale. Frontul este şi va fi ataşat principiului garantării unor venituri minime corespunzătoare pentru întreaga forţă de muncă, precum şi suportării de către stat a unor asigurări sociale pentru populaţia ţării. În acest scop va acţiona pentru implicarea statului în asigurarea unor condiţii decente de viaţă prin programe prioritare de ocrotire a sănătăţii, pregătire şi recalificare a forţei de muncă, construcţii de locuinţe etc. (...)

În domeniul comerţului exterior, Frontul susţine eliminarea monopolului de stat, promovarea criteriilor de rentabilitate şi eficienţă şi structurarea lui în strânsă corelaţie cu evoluţia ramurilor economice, cu specializarea realistă a ţării în diviziunea internaţională a muncii, avându-se în vedere satisfacerea cu prioritate a necesităţilor populaţiei.

Politica economică externă va urmări, pe de o parte, angajarea suplimentară, prin export, a capacităţilor interne de producţie şi a forţei de muncă, iar, pe de altă parte, completarea, din import, a necesarului de resurse naturale, energie, tehnologie, bunuri de consum. (...)

Frontul susţine promovarea unei politici externe de largă deschidere spre lume, de bună vecinătate, de pace şi prietenie cu toate popoarele, întemeiată ferm pe principiile dreptului internaţional, pe respectarea angajamentelor şi a tratatelor internaţionale. (...)"

PRO ŞI CONTRA
După înregistrarea Frontului Salvării Naţionale ca partid, au apărut însă şi reacţii negative în presa vremii. Articole care vorbeau despre neîncrederea "oamenilor de conştiinţă" faţă de Consiliul FSN. Stelian Tănase scria, în Revista 22: "Că Frontul este dezorientat nu mai este pentru nimeni un secret. O serie de reglementări antidemocratice, ezitările în luarea şi retragerea unor măsuri cu caracter politic, demisiile din Consiliul FSN ne indică acest lucru. Care să fie cauzele rapidei scăderi de popularitate şi încredere?!...

Întâi: promisiunile neonorate, afirmaţiile contradictorii, lipsa acută de transparenţă a informaţiei. FSN a luat (mai ales la început) unele măsuri de deschidere democratică şi a anulat anumite legi dictatoriale ce făceau viaţa amară oamenilor. Trebuie spus însă că orice altă forţă politică rezultată din revoluţie ar fi făcut la fel. (...)

Neonorarea promisiunilor, tergiversarea unor decizii absolut necesare, evitarea unui dialog autentic cu poporul şi organizaţiile sale apărute după 22 decembrie nu ajută la crearea unei imagini «democratice» a FSN. Dimpotrivă! (...)"

Caţavencu publica în paginile sale scrisoarea deschisă a unui cititor, adresată lui Ion Iliescu. Ion Cornăţeanu, inginer-electronist, îşi exprima susţinerea faţă de FSN şi conducerea acestuia: "Am fost de acord cu toate măsurile pe care le-aţi luat, cu modul în care aţi încercat să înlocuiţi vechile structuri ale puterii. Cred în continuare în bunele d-voastră intenţii. (...) Aveţi şansa, domnule Iliescu, să deveniţi într-adevăr un erou al democraţiei româneşti. Pentru mulţi, FSN înseamnă ILIESCU. Puteţi recâştiga încrederea celor suspicioşi prin luarea unei poziţii clare faţă de evenimentele actuale".