Din 16.500 de kilometri de drumuri naţionale existente în România, 8.279 de kilometri sunt sub standarde. În ceea ce priveşte podurile, veştile sunt mult mai rele. 63% dintre podurile care îndeplinesc cerinţele de siguranţă au durata de viaţă expirată, multe dintre acestea reprezentând un pericol public.
Nealocarea sumelor necesare pentru realizarea lucrărilor de reparaţii şi de întreţinere a infrastructurii rutiere determină creşterea numărului de drumuri cu durată de viaţă expirată. "Sumele alocate pentru realizarea lucrărilor de întreţinere a drumurilor scad de la un an la altul. În prezent, ne confruntăm cu o subfinanţare cronică a infrastructurii. În ceea ce priveşte sumele alocate pentru investiţiile prevăzute pentru anul acesta, ni s-a aprobat numai 21% din suma solicitată", ne-a declarat Marin Ionescu, directorul Direcţiei Investiţii şi Reparaţii capitale din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).STAREA INFRASTRUCTURII ESTE LA PĂMÂNT
Potrivit statisticilor, starea infrastructurii rutiere de la noi din ţară este jalnică, iar autorităţile pasează vina în curtea consiliilor locale sau judeţene, care nu au realizat lucrările de întreţinere a drumurilor la timp în ultimii 20 de ani. "Cele mai mari probleme sunt pe drumurile şi podurile preluate de la autorităţile locale, care, din cauza lipsei fondurilor, nu au realizat lucrările de întreţinere la timp", ne-au explicat surse din cadrul CNADNR.
"Din cei 16.500 de kilometri de drumuri naţionale de la noi din ţară, 55% au durata de viaţă expirată. Durata de viaţă sau de serviciu a unui drum diferă în funcţie de mărimea intensităţii traficului şi structura acestuia în raport cu apariţia uzurii sau degradarea lucrărilor, de calitatea materialelor folosite, efectele iernii etc. Drumurile cu îmbrăcăminte asfaltică au o durată de viaţă de 15 ani, iar cele din beton de ciment au o durată de viaţă de 30 de ani. Dacă nu faci lucrările de întreţinere la timp, atunci drumul este compromis. Covorul asfaltic are o durată de viaţă de maximum cinci ani, iar stratul bituminos are o durată de patru ani", ne-au declarat specialiştii din cadrul CNADNR.
240 DE PODURI STAU SĂ CADĂ
O situaţie asemănătoare celei de la drumuri găsim şi la lucrările de artă sau poduri. "Din cele 3.529 de poduri aflate în administrarea companiei, doar 2.237 corespund cerinţelor de siguranţă, celelalte 1.292 fiind înguste. Vestea proastă este că 63% din cele 2.237 de poduri care corespund cerinţelor de siguranţă au durata de viaţă expirată. Mai mult, sunt în ţară 240 de poduri ce stau să cadă în orice moment, poduri care au fost preluate de la autorităţile locale şi care prezintă pericol public", ne-au precizat specialiştii din cadrul CNADNR. Potrivit statisticilor, 60% din poduri au durata de exploatare mai mare de 40 de ani, iar 10% au durata de serviciu mai mare de 80 de ani.
Durata normală de funcţionare a unui pod este de 30-50 de ani, şi reprezintă durata dintre două reparaţii capitale. "Anual ar trebui construite 25-30 de poduri noi, astfel încât în următorii opt-zece ani să fie înlocuite toate podurile cu durata de exploatare mai mare de 60 de ani", ne-au precizat specialiştii din cadrul CNADNR.
ÎNTREŢINERE DE MILIARDE DE LEI
Anual, autorităţile au nevoie de circa două miliarde de lei (500 de milioane de euro) pentru întreţinerea reţelei de drumuri şi circa 38 de milioane de euro pentru întreţinerea şi reparaţiile capitale necesare podurilor. "Pentru întreţinerea reţelei de drumuri de la noi din ţară este nevoie de circa 2 miliarde de lei anual. În 2009 am solicitat 2,2 miliarde de lei şi am primit doar 806 milioane de lei, din care 196 de milioane am plătit datorii din 2008.
Pentru anul acesta, am cerut 1,9 miliarde de lei şi s-a aprobat 515 milioane de lei, din care am plătit datorii în valoare de 335 de milioane de lei", ne-a explicat Florin Dascălu, directorul Direcţiei Întreţinere din cadrul CNADNR.
DRUMURILE NU AU FUNDAŢIE
"Cea mai mare problemă este că drumurile de la noi din ţară nu au fundaţie. Prin 1950 s-a făcut înnegrirea drumurilor, turnându-se pe drumurile de pământ un strat de bitum, ca să nu se mai ridice praful. Prin 1960 s-a turnat şi un strat de asfalt. Oamenii trebuie să fie conştienţi că drumurile de la noi din ţară nu sunt construite precum cele din statele europene. Avem puţine drumuri naţionale construite de la zero, care au şi fundaţii, drumuri care încă nu ne creează probleme.
Trebuie luat în calcul şi faptul că sarcina de calcul a crescut treptat de-a lungul timpului de la 6 tone la 8 tone, apoi la 9,1 tone, iar acum este 11,5 tone, precum şi intensitatea traficului", ne-au precizat specialiştii din cadrul CNADNR.
Berceanu taie banii de la investiţii
Deşi infrastructura este la pământ, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ne anunţă clar că nici anul acesta nu sunt bani pentru reparaţii sau investiţii. "În perioada de criză, când banii sunt puţini, se taie de la investiţii, că investiţiile nu fac grevă", a explicat Berceanu. Acesta a spus că "prioritatea zero zero zero" este partea de cofinanţare pentru fonduri europene nerambursabile, apoi cofinanţarea proiectelor cu bani de la BEI şi BERD, iar în al treilea rând proiecte publice, precum Autostrada Transilvania.
"Anul trecut, am terminat o porţiune destul de avansată şi era păcat să n-o terminăm, dar anul ăsta nu avem de unde să punem bani la Autostrada Transilvania. Avem o alocare destul de mare, dar sunt bani pe care-i datorăm pentru lucrări pentru ultima parte a anului trecut. (...) Ca să facem ceva nou, nu avem", a spus Berceanu. "Am propus la Guvern să încercăm să obţinem posibilitatea de a aloca un fond de 1,5-2 miliarde de euro pe un număr de proiecte, nu numai de infrastructură de transporturi, ci şi pe alte proiecte, dar pe un număr de proiecte foarte bine cunoscute, care dau drumul la economia ţării.
Peste tot, într-o perioadă de criză, se face aşa ceva", a afirmat Berceanu. "Eu am picat acum ministru, într-o perioadă în care, din cauza crizei economice, sunt foarte puţini bani şi lucrurile stau cam aşa: de acolo nu se poate tăia, de acolo nu se poate, că acolo sunt pensii, sunt salarii, ăia fac grevă - şi de unde se taie? De la investiţii, că investiţiile nu fac grevă. Anul trecut am avut mai puţini bani alocaţi, cel puţin la începutul anului, decât în 2008, iar în acest an mi s-au alocat cu 1,5 miliarde de lei mai puţini bani decât în 2009. Atâta-s banii, atât încerc şi eu să fac. Fac prioritizări", a conchis Berceanu.