La Timişoara se desfăşoară Festivalul dramaturgiei româneşti, ediţia a XV-a. Organizatorul evenimentului - Teatrul Naţional, sprijinit de Ministerul Culturii - pune în lumină, de această dată, scrierile dramatice care reflectă starea reală a societăţii româneşti de astăzi.
Deschiderea Festivalului a avut loc sâmbătă seară, la Sala Mare a Naţionalului timişorean, cu o producţie de referinţă a teatrului-gazdă, "Remember", creaţie regizată şi coregrafiată de Răzvan Mazilu. În acest spectacol "narcisist", artistul îl are partener de scenă pe actorul Ion Rizea.
Deşi textul aparţine unui clasic, Mateiu I. Caragiale, el pare foarte contemporan. Totuşi, spectacolul a fost inclus în secţiunea "Intersecţii" şi nu în cea oficială "Focus", care vizează cotidianul în scriitura dramatică. În aceeaşi seară, dar în alt spaţiu, în "Sala 2" a Teatrului Naţional, deschisă de curând în clădirea care a fost cândva manej imperial, s-a jucat spectacolul Teatrului Act, "Acasă la tata" de Mimi Brănescu.
E o temă la zi. Reprezentaţia a fost un succes, iar unii dintre spectatori, impresionaţi de jocul actorilor, au rămas, chiar dacă era oră târzie, la o discuţie cu regizorul Alexandru Dabija şi cu echipa de interpreţi: Marcel Iureş, Gavril Pătru, Gabriela Popescu, Şerban Pavlu, Ada Simionică, Mihaela Sârbu, Constantin Drăgănescu. Duminică, dramaturgi, scriitori şi cronicari au dezbătut tema dată în acest an Festivalului: "Plasticid". Cuvântul vine de la ideea că majoritatea pieselor scrise astăzi, în special de tineri, reflectă lumea noastră care se sufocă, de parcă ar avea o pungă de plastic pe cap. De aici poate şi limbajul dur al unor texte contemporane.