Florin Cioabă: "Noi ne-am schimbat numele ca Miliţia după Revoluţie!"

Preşedintele Centrului Creştin al Romilor Sibiu, Florin Cioabă, intitulat şi rege al romilor, a reacţionat supărat la campania declanşată de Jurnalul Naţional cu privire la folosirea termenului de "ţigan" în loc de "rom".

Într-o conferinţă de presă, Cioabă a anunţat că va demara o campanie de strângere de semnături pentru a schimba numele colegei noastre Diana Caloianu în Diana Căldărar şi l-a atacat pe Mădălin Voicu.

"Noi nu ne-am luat numele după România, este o conspiraţie această campanie foarte urâtă dusă împotriva romilor. Dacă preşedintele şi Parlamentul nu iau atitudine, campania poate degenera şi ar fi păcat ca în România să se ajungă la lucruri urâte, să se ajungă ca în Italia, unde există politici rasiste", susţine Florin Cioabă, fără a spune nimic despre faptele care au generat în întreaga Uniune Europeană reacţii la adresa ţiganilor.

MILIŢIA ŞI ŢIGANII
Pentru a lămuri problema schimbării numelui din "ţigan" în "rom", liderul Cioabă a explicat simplu şi clar că, deşi aveau şi altfel de legături înainte de re­voluţia din 1989, Miliţia şi ţiganii au un destin comun. Cel puţin legat de nume. "Ca şi Miliţia, care a devenit Poliţie, aşa am vrut şi noi să nu mai fim ţigani şi am devenit romi", a spus el.

Aproape convins că are dreptate, Cioabă susţine şi că până acum nu a fost demonstrat faptul că cei acuzaţi de crime şi violuri aparţin comunităţii pe care o păstoreşte. "Încă sunt dubii dacă ei, criminalii, sunt romi. Dar, se ştie, fiecare popor are infractorii săi", afirmă regele romilor.

MĂDĂLIN VOICU – JUMATE ROM, JUMATE ŢUICĂ
Şi astfel problemele s-au rezolvat. Dacă nu 100%, măcar pe jumătate, pentru că Florin Cioabă îi condamnă pe liderii vo­cali ai comunităţii care nu au o problemă în menţinerea denumirii de ţigan: "Cine vine să ne spună nouă ţigani? Mădălin Voicu? Păi, el este jumate rom, jumate ţuică. El este perceput mai mult ca ro­mân, prin urmare el se desparte
de noi, romii".

CALOIANU VS CĂLDĂRAR
Sfătuitorii regelui de la Sibiu au găsit o armă "letală" pentru a combate campania Jurnalului Naţional de strângere de semnături. Sub însemnul internaţional al ţiganilor, Florin Cioabă a prezentat listele pe care vor fi strânse semnături pentru "Iniţiativa cetăţenească de schimbare a numelui de Diana Caloianu în Diana Căldărar".

Cu un zâmbet şiret în colţul gurii, Florin Cioabă îşi prezintă ideea genială: "Vom strânge semnături şi apoi vom vedea ce vom face cu ele. Asta aşa, ca să vadă şi fata care semnează în Jurnalul Naţional cum este să îţi schimbe cineva numele cu forţa".

ACŢIUNEA "STABORUL" ŞI JUDECATA ŢIGĂNEASCĂ
Europeni până la ultimul, ţiganii, prin vocea lui Florin Cioabă, au şi soluţii pentru stârpirea problemelor generate în ţară şi peste hotare. "Noi, liderii romi, vom identifica pe cei care ne strică ima­ginea. Apoi vom convoca staborul ţigănesc, vom face judecata ţigănească şi vom decide chiar şi excluderea din comunitate." Întrebat cu ce îi va afecta pe cei judecaţi această excludere, Florin Cioabă a lămurit definitiv problema: "Păi, atunci comunităţile de romi nu-i vor mai acoperi pe infractori şi îi vor da pe mâna Poliţiei". Aha...!

CONFERINŢA DE LA SIBIU
Pentru a lămuri măcar o parte din problemele aflate în dezbatere în ultima perioadă, la 16-17 martie, la Sibiu va avea loc conferinţa "Migraţia romilor în spaţiul european. Integrare sau infracţionalitate". La eveniment, Florin Cioabă susţine că vor fi prezenţi reprezentanţi ai tuturor comunităţilor şi breslelor ţigăneşti, reprezentanţi ai Ambasadei Italiei la Bucureşti, ai Ministerului de Interne, Ministerului de Externe, dar şi membri ai familiilor Mailat şi Danciu care au făcut subiectul relatărilor de presă din Italia.

Ghidul Luminiţei Cioabă
Supărarea lui Florin Cioabă pe campania Jurnalului Naţional este sur­prin­zătoare în condiţiile în care, sora lui, Luminiţa Cioabă, este autoarea unui "Ghid de conversaţie român-ţigănesc". Lucrarea a fost lansată în iulie 2001, când memorandumul de folosire a termenului de rom era în vigoare. Potrivit autoarei, scopul ghidului era "stabilirea unui punct de comunicare între oa­meni". Acest ghid se alătura astfel altor lucrări în care se foloseşte termenul de ţigan. Astfel, Theodor Aman a pictat "Eliberarea ţiganilor", Ioan Budai De­leanu a scris Ţiganiada, Phoenix cântă "Mica Ţiganiadă". Lista continuă cu "Răzvan şi Vidra", drama lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, care urmăreş­te destinul lui Răzvan, evoluând de la condiţia sa de ţigan liber la aceea de domnitor al Mol­dovei. Acest lucru este semnalat şi de unul dintre cititorii noştri, într-un co­mentariu postat pe www.jurnalul.ro. "Rog atunci pe domnul Păun să intervină la Academia Română şi Arhivele Naţio­nale şi să se modifice titlul legii lui Ko­gălniceanu de dezrobire a ţiganilor. Ion Budai Deleanu a scris deci Romaniada şi nu Ţiganiada, Mircea Eliade a scris La Romanci şi nu La Ţigănci, iar Miron Radu Paras­chivescu n-a scris Cântece ţigăneşti, ci Cântece româneşti...".

---

Cum putem colabora

Toţi cei interesaţi să susţină iniţiativa Jurnalului Naţional pot completa lista de susţinători de mai jos. Tabelul poate fi fotocopiat, completat şi trimis pe adresa: Piaţa Presei libere nr. 1, corp D, etaj 8, Jurnalul Naţional Bucureşti, Sectorul 1, Redacţia Jurnalul Naţional.
Jurnalul Naţional asigură confidenţialitatea datelor personale cuprinse în listele de susţinători în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/ 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.