Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul școlar care tocmai s-a-ncheiat pare a fi unul foarte bun pentru viitorul an universitar. Se estimează că vor fi cel puțin cu 10.000 de absolvenți mai mult decât anul trecut, iar acest lucru crește șansele de ocupare a locurilor de la buget, chiar și pentru facultățile care în ultimii ani nu au avut suficienți candidați. Pe de altă parte, scandalul reducerii numărului de locuri bugetate pentru anumite universități ar putea reizbucni după prima sesiune de admitere, când locurile rămase neocupate se vor redistribui către alte facultăți din aceeași universitate.
Cadrele didactice din învățământul universitar mizează pe trendul pozitiv al ultimilor ani, care a crescut rata de promovabilitate la bacalaureat, dar și pe numărul mare de absolvenți de liceu care s-au înscris la examenul maturității. Anul acesta au fost bugetate doar 62.000 de locuri pentru instituțiile de învățământ superior, cu 400 mai puțin decât în ultimii cinci ani, pentru că practica a dovedit că sute de locuri fără taxă au rămas neocupate, la unele facultăți mai puțin căutate de tinerii absolvenți de liceu. “Considerăm că poate fi un an mai bun decât cel precedent, deoarece s-au înscris 140.000 de absolvenți la bacalaureat, ceea ce înseamnă că ar putea obține diploma peste 100.000. mizăm pe circa 10.000 de candidați în plus față de anul trecut, pentru admiterea la facultate”, a explicat, pentru Jurnalul, Anton hadăr, președintele federației cadrelor universitare Alma Mater.
Deficit de candidați, dar și de specialiști
Din totalul absolvenților de bacalaureat, aproape 10.000 nu vor să urmeze cursuri universitare, iar circa 8.000 aleg instituții de învățământ superior din alte țări, în fiecare an. Scăderea numărului de absolvenți de liceu, de la peste 300.000 în anii 90, la puțin peste 90.000 în ultimii doi ani a creat probleme grave unora dintre universități, mai ales pentru că celor 62.400 de locuri plătite de la bugetul statului li se adaugă peste 30.000 de locuri cu taxă, în instituțiiile de stat, și alte 30.000 la universitățile private. În ultimii doi ani, instituțiile de învățământ superior s-au confruntat cu un deficit de peste 30.000 de candidați, iar distribuirea numărului de locuri nu a ținut cont nici de nevoile pieței forței de muncă, nici de strategia națională care arată că avem un deficit foarte mare de specialiști în domeniile tehnice. În ultimii ani s-au alocat circa 73% dintre locurile bugetate pentru învățământul umanist și doar 23% pentru specializările din inginerie. Anul acesta, ministrul Valentin Popa a făcut o redistribuire a numărului de locuri bugetate, astfel încât crească numărul de specialiști în domeniile tehnice, dar a izbucnit cel mai mare scandal din mediul universitar, deoarece s-a redus numărul de locuri de la instituțiile prestigioase, precum Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca sau Școala Națională de Științe Politice și Administrative (SNSPA), din București.
Finanțarea per capita, nocivă pentru sistem
La acest scandal s-a ajuns din cauza menținerii sistemului de finanțare per capita, contestat de sindicatele din Educație încă de la început. „Din cauza lipsei de personal în domeniile tehnice, s-a ajuns la situația în care companiile multinaționale sunt dispuse să ia absolvenții de la academiile militare și să plătească pentru contractul de școlarizare, pentru a avea specialiști. S-a ajuns aici după ce fostul ministru Daniel Funeriu a mutat, în 2011, câteva mii de locuri de la universitățile tehnice către socio-umane. Penuria de astăzi are la bază și acea orientare a locurilor către universitățile tradiționale. În anul 2017 s-au văzut rezultatele catastrofale, după un stagiu complet de pregătire pornit în 2011, licență și master. Mutând un număr foarte mare de locuri bugetate de la tehnic spre socio-umane, nu a lăsat universitățile cu specific tehnic să se dezvolte, pentru că în inginerie, coeficientul de finanțare este 1,75, ceea ce înseamnă circa 9.000 de lei pe an la licență, respectiv 18.000 de lei pe an la masterat, astfel încât nu sunt candidați dispuși să plătească școlarizarea”, a explică ministrul Educației, Valentin Popa. Acesta mai spune că după prima sesiune de admitere, locurile rămase neocupate la fiecare universitate se vor redistribui către celelalte facultăți. Până acum, rectorii au preferat să le transforme în locuri bugetate pentru masterat sau doctorat.
Alternativă pentru universitățile de stat
Unele universități de stat au început să-și completeze bugetul prin școli postliceale. Avantajele sunt multiple, atât pentru instituțiile de învățământ superior, cât și pentru candidați și pentru piața forței de muncă, deoarece la școlile postliceale sunt admiși toți absolvenții de studii liceale care doresc să învețe o meserie în cadrul unei școli de prestigiu, chiar dacă nu au absolvit examenul de bacalaureat. Cei mai mulți sunt îndrumați să-și dea și bacalaureatul, iar în timpul studiilor postliceale au mai multe șanse să ia examenul. „Sunt tot mai multe universități care au acceptat ideea de a se deschide spre această formă de învățământ, mai ales în domeniile cerute pe piața forței de muncă. Mai ales pentru cei care nu au luat bacalaureatul este o inițiativă foarte bună, pentru că fără această posibilitate de a continua studiile, mulți dintre ei ar putea rămâne fără diplomă. Locurile la aceste școli postuniversitare sunt finanțate de la bugetul statului. Universitățile ar trebui să școlarizeze exact ceea ce cere mediul economic”, spune Anton Hadăr, președintele Alma Mater.
Eu am urmărit, în distribuirea de anul acesta a locurilor către domeniile prioritare, numai situația de anul trecut, raportată de universități. Fiecare instituție raportează anual câți studenți are pentru fiecare program de studiu.
Valentin Popa, ministrul Educației
