Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
.Scandal uriaş, care loveşte bogaţii lumii
Cifrele sunt ameţitoare pentru orice muritor. Cotidianul francez Le Monde şi partenerii Suddeutsche Zeitung, publică o anchetă spectaculoasă şi inedită, rodul unor investigaţii ieşite din comun, realizate la Paris, Washington, Bruxelles sau Geneva, care scot la iveală un amplu sistem de evaziune fiscală acceptată şi încurajată de banca britanică HSBC, prin intermediul filialei sale elveţiene HSBC Private Bank. Banca elveţiană HSBC, una dintre cele mai mari din lume, este acuzată că şi-a ajutat clienţii să facă evaziune fiscală. Sunt implicaţi clienţi din 200 de ţări, inclusiv România. Investigaţia jusnalistică este o dovadă că elita lumii păstrează o mulţime de bani departe de ochii indiscreti ai fiscului din ţărilor lor de origine, menţinându-i în conturi private din Elveţia, unde bancherii sunt obligaţi prin lege să păstreze secretul bancar.
România, locul 39
Investigaţia jurnalistică arată că România este pe locul 39 în topul clienţilor evazionişti. Într-un singur cont al unui client român erau ascunse 829 de milioane de dolari! Clienţii români sau asociaţi cu România au depusă suma totală de 1,3 miliarde de dolari la HSBC Elveţia, în 549 de conturi bancare. Pentru România figurează 325 de conturi de client deschise între 1974 şi 2006 şi legate la 549 de conturi bancare. Sunt conturile a 219 clienţi asociaţi cu România, iar doar 5% dintre ei au cetăţeni sau sunt de naţionalitate română.
Printre clienţi se numără şi foşti sau actuali politicieni din Marea Britanie, Rusia, Ucraina, Georgia, Kenya, România, India, Liechtensetein, Mexic, Liban, Tunisia, Republica Democrată Congo, Zimbabwe, Rwanda, Paraguay, Djibouti, Senegal, Filipine sau Algeria.
154 de jurnalişti, 55 de entităţi de presă
În 2008, lumea asista la cel mai mare furt de date bancare din istorie. Autoritatea fiscală franceză a lansat o investigaţie pornind de la această sursă. În 2014, ziarul Le Monde primea aceste date, iar un an mai târziu apare sub numele “SwissLeaks” un dosar de investigaţii jurnalistice la care au participat 154 de jurnalişti de la 55 de entităţi de presă din întreaga lume. Documentele arată cum al doilea grup bancar din lume a acceptat şi încurajat depozitarea de bani negri în sume uluitoare.
Ancheta jurnaliştilor va fi publicată în serial din 9 februarie în cadrul operaţiunii #SwissLeaks. În Elveţia, L'Hebdo, Le Temps, Tages-Anzeiger, Le Matin Dimanche şi SonntagsZeitung au participat la realizarea investigaţiei.
Le Monde a intrat la începutul lui 2014 în posesia unor date bancare mondiale, referitoare la perioada 2005-2007, care stabilesc o fraudă gigantică la scară internaţională. Date bancare ale unui număr de 106.000 clienţi sau intermediari au ajuns la jurnalişti din 45 de ţări, coordonaţi de ICIJ, consorţiu al jurnaliştilor de investigaţii. În plus faţă de evaziunea fiscală, HSBC Private Bank găzduia banii narcotraficanţilor, finanţatorilor terorismului şi ai unor apropiaţi ai bogătaşilor lumii, scrie ziarul elveţian Le Matin.
Personalităţi, pe picior greşit
Descoperirile vor pune în dificultate multe personalităţi de talie internaţională precum actorul John Malkovich, manechinul Elle MacPherson, actriţa Joan Collins, multiplul campion de Formula 1 Michael Schumacher, tenismanul Marat Safin, muzicianul Phil Collins, umoristul francez Gad Elmaleh, regele Marocului Mohamed al VI-lea sau chiar regele Iordaniei. Mulţi dintre ei şi-ar fi rezolvat problemele cu Fiscul, între timp. Dar ceilalţi...
Dincolo de asta însă, mediul bancar internaţional va fi zguduit din temelii prin devoalarea unor mecanisme internaţionale de fraudă fiscală. Acelaşi set de date a fost furnizat de IT-istul Herve Falciani şi procurorilor francezi, care anchetează circa 3.000 de clienţi ai băncii din Hexagon. Numai aceştia ar fi scos de sub atenţia Fiscului francez peste 5,7 miliarde de euro. Presa se întreabă cam cu ce echivalează această sumă? Poate cu datoria Greciei, scriu jurnaliştii. E drept că majoritatea dintre aceştia şi-au reglat conturile prin plata impozitelor aferente între timp. Ceea ce lipsea din această ecuaţie era însă dimensiunea mondială. O sursă s-a prezentat la redacţia Le Monde cu un stick USB şi a predat în ianuarie 2014, după publicarea unor articole despre ancheta din Franţa, totalitatea documentelor sustrase de Falciani. Aşa s-a ajuns la o reţea complicată de paravane offshore prin care clienţii îşi duceau banii, iar metoda era încurajată şi sugerată de către HSBC.
Identitatea clientului din România nu a fost făcută încă publică. Investigaţia arată că peste 100.000 de clienţi din aproape 200 de ţări şi peste 20.000 de firme au primit ajutor de la HSBC să-şi ascundă banii în conturi off-shore. Mulţi infractori, politicieni dar şi celebrităţi din showbiz şi sport. Toţi au în comun averi considerabile.
Schema de evaziune este complicată. Clienţii primeau conturi off-shore - ceea ce nu este ilegal, dar banii erau ascunşi - adică nu se plăteau taxe pentru ei. Ceea ce este ilegal.
HSBC nu doar că ştia ci îşi învăţa clienţii cum să nu plătească taxe. Îşi trimitea angajaţii să vorbească personal cu clienţii cu bani ca să nu existe niciun fel de înscrisuri.
HSBC spune că nu mai practică astfel de măsuri şi că a închis peste 70% din aceste conturi şi că acum pune respectul faţă de lege în faţa obţinerii profitului.
Consecinţe
Dezvăluirile din scandalul SwissLeaks vor amplifica cererile pentru acţiuni ferme împotriva paradisurilor fiscale off-shore. Abordată de cotidianul britanic The Guardian, HSBC, a doua cea mai mare bancă din lume a recunoscut faptele filialei sale elveţiene. “Recunoaştem şi există responsabili de încălcarea regulamentelor şi vedem deficienţele de control”, a declarat banca într-un comunicat. Potrivit declaraţiei oficiale, filiala elveţiană nu a fost pe deplin integrată în HSBC după achiziţionarea sa în 1999, permiţând standarde “semnificativ mai slabe” de conformitate şi de due diligence pentru a rezista. În privinţa anchetelor care au loc în diverse state, banca a arătat că va colabora pe deplin cu autorităţile şi că ia măsuri prin care clienţii să fie tranparenţi faţă de autorităţile fiscale din statele cărora le aparţin.
