A fi sau a nu fi România în Schengen. Cât durează amânarea?

Ambasadorul britanic la Bucureşti consideră că îndeplinim condiţiile tehnice pentru aderare
Aproape că nu trece zi fără ca presa occidentală să nu scrie ceva despre imigranţii români. Nu de bine, de multe ori. Şi nu la fel despre toţi imigranţii. Dar de fiecare dată când un articol critic, de cele mai multe ori referitor la romii proveniţi din România, apare, pe bună dreptate, apreciază ambasadorul român în Marea Britanie, Ion Jinga, românii care muncesc din greu în această ţară îşi văd vieţile şi reputaţiile ruinate.

Demers mediatic
Ambasadorul român, vizibil deranjat de multiplicarea articolelor de presă şi a declaraţiilor unor politicieni britanici privind “valul de români” şi “valul de criminalitate” ce vor “invada Marea Britanie după 1 ianuarie 2014”, a publicat în ediţia online a Huffington Post UE un articol de opinie cu titlul “Romania in the UE and the Culture of Blame”.
Articolul se înscrie în seria luărilor de poziţie publice şi a demersurilor constante pe care ambasadorul le întreprinde în apărarea imaginii cetăţenilor români din Marea Britanie şi a României.
Ambasadorul român spune că românii au “cea mai mare rată de ocupare a forţei de muncă în Marea Britanie – 85% - iar aproape 40% dintre ei au studiii universitare. “Muncesc din greu, plătesc taxe şi sunt apreciaţi de angajatorii lor. Pun în punga publică britanică mai mult decât scot”, notează diplomatul român.

Raţiuni interne
Demersul nu este unul lipsit de importanţă, căci România are nevoie de o imagine mai bună pe toate planurile, obiectivul ei, de a adera deplin la Spaţiul Schengen, fiind unul destul de dificil de atins. Raţiuni de politică internă din diverse ţări occidentale duc la prelungirea aşteptării şi la adăugarea de noi şi noi mijloace de presiune asupra Bucureştiului.
Ambasadorul britanic în România, Martin Harris, consideră însă că România a îndeplinit condiţiile tehnice pentru aderare, spunând că poziţia Guvernului său nu s-a schimat, acesta susţinând aderarea noastră la Schengen. Totodată, Harris a susţinut că prezenţa muncitorilor români în ţara sa este o experienţă “pozitivă”, pentru că “aceştia muncesc bine şi plătesc taxele”, dar nu poate spune care vor fi consecinţele ridicării restricţiilor pe piaţa britanică a muncii după 1 ianuarie.
Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat că România nu va primi un răspuns pentru aderarea la Schengen până la 1 ianuarie 2014, dacă nu vor fi întrunite în totalitate condiţiile.

Turism social
În cazul României, turismul social a fost inclus în dezbaterea privind procesul de aderare la Schengen.
Germania vrea să-i trimită acasă pe străinii care nu muncesc şi doar profită de ajutoarele sociale, iar românii sunt printre cei vizaţi. Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich a cerut implementarea unui mecanism care să permită acest lucru. Declaraţia vine în contextul dezbaterilor aprinse din Franţa, pe tema romilor,  dar şi într-un moment în care Marea Britanie dezbate o nouă lege a imigraţiei, care va limita accesul imigranţilor la sistemul de sănătate şi beneficii sociale.
Declaraţia vine în contextul dezbaterilor aprinse din Franţa, pe tema romilor, dar şi într-un moment în care Marea Britanie dezbate o nouă lege a imigraţiei, care va limita accesul imigranţilor la sistemul de sănătate şi beneficii sociale.

Context european
Ministrul german vrea să se asigure că românii nu se vor întoarce, cere ajutorul oficial al Comisiei Europene, să se pună la punct un mecanism care să permită trimiterea acasă şi să se prevadă sancţiuni dacă acele persoane sunt regăsite în ţara respectivă, profitând în continuare de sistemul de ajutor social.
Nefiind niciun incident recent în Germania care să declanşeze declaraţia ministrului de Interne, e clar că el a profitat de contextul european în care dezbaterile legate de aderarea României la Schengen sunt la ordinea zilei, comentează analiştii.