Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ce direcţie trebuie să meargă Europa? Cum trebuie abordate provocările viitoare? Între 22 şi 25 mai, cetăţenii europeni au şansa de a-şi exprima părerea despre felul în care trebuie gestionată Europa.
Circa 400 de milioane de europeni sunt aşteptaţi să îşi exprime votul pentru un nou Parlament şi pentru un nou Executiv al Uniunii Europene, la alegerile din 22- 25 mai. Acesta este al doilea cel mai mare exerciţiu democratic din lume, când 400 de milioane de oameni pot vota pentru un nou Parlament European. Cei 751 de membri ai Parlamentului European care vor prelua mandatele în iulie nu numai că vor stabili cursul politicilor europene în următorii cinci ani, dar vor alege, de asemenea, noul lider al instituţiei executive a UE, Comisia Europeană.
Discrepanţe la alegerile naţionale
Alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să unească din patru în patru ani cetăţenii Uniunii Europene. Se consideră că statele membre ale Uniunii Europene şi cetăţenii au drepturi egale, dar acest lucru este infirmat tocmai de discrepanţele alegerilor naţionale pentru Parlamentul European. Peste trei săptămâni, cetăţenii Uniunii sunt chemaţi la urne, dar lipsa unei legislaţii unice pentru toate statele membre face ca votul lor să aibă o valoare diferită de la o ţară la alta. „Valoarea votului unui cetăţean austriac este diferită faţă de cea a unui german sau britanic, iar asta nu este neapărat din cauza numărului de parlamentari pe cap de locuitori”, notează cotidianul austriac Die Presse.
Deosebiri la nivelul pragului electoral impus
Prima deosebire este la nivelul pragului electoral. Un număr de 13 state UE nu stabilesc niciun prag electoral. Din februarie, Curtea Constituţională a eliminat pragul electoral în Germania. În rest, pragul variază de la o ţară la alta: 1,8% în Cipru, 5% în Franţa, Polonia, Cehia sau România, şi 4% în Austria. Chiar şi aşa, atingerea pragului nu înseamnă automat obţinerea mandatului pentru Parlamentul European. În Austria, ţară care trimite 18 europarlamentari, pentru obţinerea unui mandat sunt necesare mai mult de 5% din totalul voturilor exprimate.
În mod paradoxal ţările mici trimit mai mulţi parlamentari decât ţările mari, în raport cu numărul de locuitori. Cu 65 de milioane de locuitori, Franta trimite 74 de parlamentari în Parlamentul European, adică un parlamentar la 875.000 de locuitori. La polul opus se află Malta. Cu o populaţie de doar 400.000 de locuitori, maltezii trimit 6 parlamentari în Parlamentul European, aproape unu la fiecare 70.000 de locuitori. În România raportul este de un europarlamentar la 570.000 de locuitori, în timp ce în Austria, raportul este de un europarlamentar la 440.000 de locuitori.
Sistemul de vot diferă de la un stat la altul
În Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda şi Polonia votul uninominal este combinat cu votul pe listele de partid. Germania şi Spania au optat pentru votul pe liste de partid închise. Franţa şi Marea Britania au renunţat la listele de partid, iar mandatul de europarlamentar se decide prin câştigarea fiecărui colegiu în parte. Irlanda revoluţionează sistemul de vot cu o metodă complexă, care permite unui votant să opteze pentru mai mulţi candidaţi în acelaşi timp. Diferă şi vârsta minimă a candidaţilor pentru un fotoliu în Parlamentul European. Cele mai multe ţări au optat pentru vârsta minimă de 18 ani, dar sunt şi ţări precum Belgia, Irlanda sau Polonia, unde vârsta minimă este de 21 de ani. România iese în evidenţă prin vârsta minimă de 23 de ani, în timp ce în Cipru, Italia şi Grecia vârsta minimă a fost fixată la 25 de ani.
Vârsta minimă pentru a vota este 18 ani, singura excepţie fiind Austria, unde se permite votul de la 16 ani. Din totalul de 28 de state membre, patru au optat pentru votul obligatoriu: Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg.
Până şi ziua votului diferă
Aşa cum era de aşteptat, şi ziua votului diferă de la o ţară la alta. Olandezii şi britanicii sunt aşteptaţi la urne în data de 22 mai. Irlandezii pot vota la 23 mai. În unele ţări, votul durează două zile: Cehia (23 şi 24 mai) şi Italia (24 şi 25 mai). Letonia, Malta şi Slovacia deschid secţiile de votare în data de 24 mai. În restul ţărilor, printre care şi România, se va vota în data de 25 mai. Închiderea ultimelor secţii de votare va avea loc duminică, 25 mai, la ora 23.00, în Italia. Un lucru comun pentru toate ţările din UE este ziua şi ora la care se vor anunţa rezultatele finale ale alegerilor europene.
Grupuri politice
Parlamentul are în prezent şapte grupuri politice, reprezentând mai mult de 160 de partide naţionale. Conform regulilor Parlamentului, membrii unui grup trebuie să aibă o "apartenenţă politică" şi să includă cel puţin 25 de membri din cel puţin un sfert dintre statele membre (în mod curent, cel puţin şapte). Membrii care nu doresc sau nu pot să facă parte dintr-un grup se numesc "neafiliaţi".
Şansa de a-ţi exprima părerea
Multe decizii dificile au fost luate ca rezultat al crizei economice în Europa în ultimii ani şi multe rămân de luat. În ce direcţie trebuie să meargă Europa? Cum trebuie abordate provocările viitoare? Între 22 şi 25 mai, cetăţenii europeni au şansa de a-şi exprima părerea despre felul în care trebuie gestionată Europa. Acum au mai multă putere decât oricând, deoarece preşedintele Comisiei Europene va fi ales pe baza rezultatelor alegerilor europene. Alegerea lor de pe buletinul de vot va influenţa direct conducerea organului executiv al UE.
Citește pe Antena3.ro
