Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, consideră că este oportună o reuniune a CSAT referitoare la situaţia din Ucraina. Şi asta, în timp ce la faţa locului peste şapte milioane de ucraineni din estul ţării au fost chemaţi duminică la urne pentru un referendum separatist apreciat drept “ilegal” de Kiev şi de Occident, dar care s-ar putea concretiza într-o nouă fărâmiţare a ţării, după modelul Crimeea. Ministerul ucrainean de Externe a calificat referendumul drept “o farsă criminală” finanţată de Kremlin.
Pe de altă parte, operaţiunea lansată de forţele ucrainene în mai multe oraşe din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, a intrat în faza finală, a anunţat duminică şeful Administraţiei Prezidenţiale de la Kiev, Serghei Paşinski.
Situaţia militară rămâne tensionată în estul Ucrainei, după reluarea luptelor în noaptea de sâmbătă spre duminică în apropiere de Slaviansk. Armata ucraineană a lansat la 2 mai o operaţiune destinată preluării controlului asupra acestei zone şi încercuieşte oraşul de mai multe zile. Confruntările din estul şi sudul Ucrainei s-au soldat cu zeci de morţi, în ultimele două săptămâni.
Contre pe CSAT
“Eu cred că era şi este oportună o reuniune a CSAT fără să impunem noi de la Guvern. Este o decizie a preşedintelui. Evoluţiile sunt însă atât de dinamice, evoluţii au fost dramatice în ultimele săptămâni astfel încât poate că ar fi fost bine să avem o şedinţă CSAT. Dar până la urmă este decizia preşedintelui, face evaluările pe care le crede de cuviinţă, corespondăm, lucrăm foarte strâns cu toate instituţiile statului, cu serviciile de informaţii, cu instituţiile de securitate naţională. Deci asta nu înseamnă că statul nu funcţionează şi nu îşi are propriile sale evaluări, propriile iniţiative. Dar dacă se impune totuşi, decizii constituţionale clare consacrate în materie de securitate naţională se iau numai în CSAT”, a afirmat Corlăţean sâmbătă la Parlament, potrivit Agerpres. Preşedintele se opune convocării CSAT, afirmând, ca replică la o solicitare similară premierului, că s-a discutat deja despre Ucraina.
Corlăţean a declarat însă că are “dreptul constituţional în calitate de ministru de Externe să emită opinii” în această materie.
“Cred că domnul Băsescu iarăşi va invoca preeminenţa domniei sale în politica externă, aşa cum a fost decis înţelept de înţelepţii judecătorii ai Curţii Constituţionale dacă cumva voi emite opinii. Voi emite opinii pentru că ministrul de Externe al României are tot dreptul constituţional să emită opinii din acest punct de vedere”, a spus Corlăţean.
MAE condamnă “referendumurile”
Ministerul de Externe român a condamnat, duminică “aşa-zisele referendumuri organizate în regiunile Doneţk şi Lugansk, părţi integrante ale Ucrainei suverane şi independente”, reamintind poziţia sa de principiu privind ilegalitatea şi natura nelegitimă a acestora.
“Aşa-numitele referendumuri sunt contrare Constituţiei Ucrainei şi încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional. Rezultatele acestora nu pot fi considerate relevante şi nici nu pot produce efecte juridice. Organizarea în sine reprezintă un act provocator suplimentar şi face parte din seria de acţiuni îndreptate împotriva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, urmând inclusiv anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, la 21 martie”, se arată în comunicatul MAE.
MAE face apel la Federaţia Rusă să nu recunoască aceste aşa-zis referendumuri şi să respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, revenind în cadrul dreptului internaţional, inclusiv prin retragerea din Crimeea.
Provocarea lui Rogozin
Reacţia MAE vine după un schimb contondent de mesaje între România şi Rusia, petrecut sâmbătă, când vicepremierul rus Dmitri Rogozin a scris pe contul său de Twitter că, la solicitarea SUA, România şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul său. Pentru ca ulterior să adauge:”Data viitoare voi zbura la bordul (aeronavei) TU-160”, în limba engleză. El s-a aflat vineri într-o vizită în Transnistria, necoordonată cu autorităţile Republicii Moldova, reaminteşte Agerpres.
MAE califică drept o “declaraţie foarte gravă” ameninţarea vicepremierului rus Dmitri Rogozin cu folosirea unui bombardier strategic rus. În acest context, a solicitat autorităţilor de la Moscova, MAE rus, să precizeze public dacă afirmaţiile citate ale vice-premierului Rogozin reprezintă poziţia oficială a Guvernului Federaţiei Ruse faţă de România ca stat membru UE şi NATO, dar până la ora redactării acestui articol nu a fost dată publicităţii nicio declaraţie.
În opinia lui Traian Băsescu, “trebuie aflat câtă vodcă a consumat înainte de a face aceste declaraţii. În rest, totul e o poveste tipic rogoziană, cu lipsă de respect pentru legislaţia internaţională, cu lipsă de respect pentru orice altceva decât înseamnă Mama Rusia şi tot acest pachet al unui politician pe care vremurile l-au depăşit iar el a rămas încă la modul de gândire a stalinismului”.
“În astfel de situaţii, pentru că MAE român nu avea de unde să ştie dacă Rogozin a făcut declaraţia după un consum masiv de vodcă sau a făcut-o cu mintea limpede, atunci probabil că vom primi un răspuns vizavi de Rogozin, dacă era treaz sau nu”, a precizat Băsescu despre posibilitatea ca autorităţile de la Kremlin să dea un răspuns MAE român în cazul declaraţiilor făcute de Dmitri Rogozin.
