Presa internaţională a relatat pe larg despre destinul câinilor vagabonzi din România. Scindarea societăţii româneşti în tabere pro şi contra eutanasierii maidanezilor pare să îi fi molipsit şi pe jurnaliştii publicaţiilor austriece Die Presse şi Kronen Zeitung. În ultima săptămână, cei de la Kronen Zeitung au realizat un serial despre ce se întâmplă în România cu „uciderea în masă a patrupedelor”. În încheierea fiecărui articol, jurnaliştii au făcut apel la protest, publicând adresele de email ale Ministerului de Externe al Austriei, pe cea a Ambasadei României din Viena şi pe cea a Organizaţiei pentru protecţia animalelor Vier Pfoten. Mai mult, ei au creat şi o pagina de Facebook „Krone-tierecke”, în care relatau pas cu pas despre „brutalitatea masacrului ilegal din România”.
Replica celor de la Die Presse
Într-un editorial publicat miercuri, intitulat „Unii îi apără pe români, alţii pe maidanezii români”, jurnaliştii de la Die Presse îi ironează pe cei de la Kronen Zeitung şi îi acuză că nu înţeleg că „maidanezii îngreunează viaţa oamenilor, în special pe cea a celor săraci, şi că privind de la distanţă multora li se face milă doar de animale”.
„Kronen Zeitung îşi face griji. Nu mai pot fi tolerate acest . Dar despre ce vorbim noi aici? Despre victimele războiului civil din Siria? Despre oamenii din Congo? Sau despre rudele rromilor din România, marginalizate, expuse şi înspăimântate că pot deveni victimele câinilor? Da, despre România este vorba. Dar nu despre oamenii de acolo, ci despre animale, mai exact despre câini. De starea lor de bine nu este îngrijorat doar Kronen Zeitung, ci şi partidul FPO, Brigitte Bardot, organizaţiile pentru protecţia animalelor şi protestatarii din Munchen (vineri), Viena (sâmbătă) şi Berlin (luni)”, scrie Die Presse.
Acuzaţii şi limbaj violent
„Există ameninţarea unui
„Maidanezii - un produs al istoriei României”
Sub impactul acestei tragedii, Parlamentul român a redactat o lege care permite uciderea câinilor fără stăpân. „Evident că nu este vina câinilor vagabonzi. Ei sunt produsul istoriei României şi indicatorul distorsiunii sale sociale. Existenţa lor are legătură cu dictatorul Ceauşescu şi fanteziile sale. El a dărâmat centrul vechi al Bucureştiului, unde câinii păzeau grădinile caselor. Oamenii au fost mutaţi cu forţa în blocuri, iar câinii au ajuns pe străzi. În ciuda campaniilor de sterilizare, ei au continuat să se înmulţească. După Revolutie, când a dispărut ordinea publică, câinii au preluat controlul asupra nopţilor şi al zonelor de haos. Echipa de salubrizare întârzia să apară. Câinii se hrăneau pe mormanele de gunoi. Îi atacau pe copiii străzii, care veneau cu acelaşi scop. Abia apoi îşi făceau apariţia şobolanii”, mai scriu autorii articolului, provocând zeci de comentarii critice din partea cititorilor austrieci.
„Vânzători de emoţii ieftine”
„Acei oameni, care trăiesc exact ca
„O plagă şi o ruşine pentru Bucureşti”
Problema maidanezilor este abordată şi de jurnaliştii de la cotidianul german Kolner Stadt Anzeiger. „Să îi omorâm sau să îi salvăm? În Bucureşti domneşte un război amar legat de modul în care ar trebui acţionat împotriva zecilor de mii de câini fără stăpâni. După moartea unui copil de patru ani, autorităţile vor să acţioneze. Iubitorii de animale sunt înspăimântaţi. Câinii sunt atât de amarâţi şi nefericiţi, dar nu au nici o vină. Cum să fii complice la terorizarea lor? În acelaşi timp, ei sunt o plagă şi o ameninţare, nu doar o ruşine pentru un oraş modern. În acest război, în special al ideologiilor, adevărul este prima victimă. Maidanezii transformă străzile şi parcurile în locuri nesigure şi interzise. Dacă ambele variante sunt reale, atunci care este soluţia?”, se întreabă jurnaliştii de la Koln.