După Elvetia, şi Germania vrea referendum privind imigraţia

Un sondaj comandat de Bild am Sonntag a scos la iveală că nemţii îşi doresc ca Germania să copieze modelul Elveţiei şi să demareze un referendum privind imigraţia. Aproape două treimi dintre cei intervievaţi solicită un referendum similar cu cel din Elveţia. 39% din totalul de 501 persoane intervievate susţin că Germania ar trebui să reducă imigraţia. Aproape 50% vor o păstrare a cotei actuale, în timp ce doar 8% sunt de acord cu o creştere a numărului de imigranţi în Germania.

Aşa-zisa migraţie a sărăciei
Premierul Landului Nordrhein-Westfallen face apel la calm şi scoate în evidenţă aspectele pozitive ale imigraţiei. “Când mă întrebaţi de migraţia sărăciei din estul Europei vă rog să adăugaţi aşa-zisa migraţie a sărăciei. Această completare este importantă pentru mine”, a declarat Hannelore Kraft pentru Bild. ”Eu nu spun că ea nu există, dar nu este cazul să dramatizăm. Foarte mulţi imigranţi din România şi Bulgaria sunt foarte bine şcoliţi şi avem nevoie urgentă de ei. Avem o problemă la Duisburg, unde imigrează lunar aproximativ 600 de persoane necalificate din estul Europei. De cele mai multe ori vorbim despre familii cu mai mulţi copii. Dar şi asta poate reprezenta o şansă. Dacă vom reuşi să îi instruim corespunzător pe copiii lor şi să îi aducem pe drumul cel bun, atunci ne poate fi de folos. Noi suntem o ţară cu o rată scăzută a natalităţii. De cele mai multe ori sunt afectate bugetele locale, de aceea este nevoie de mai mult sprijin de la centru şi din partea Uniunii Europene”, a adăugat premierul NRW.

Croaţii, pe lista neagră a Elveţiei
Prima consecinţă a rezultatului referendumului privind imigraţia este decizia Elveţiei de a nu acorda niciun fel de drepturi pentru Croaţia pe piaţa muncii. Decizia a fost comunicată de ministrul de Justiţie elveţian, Simonetta Sommaruga, direct ministrului de Externe croat, Vesna Pusic. Conform protocolului, Elveţia se angajează să deschidă în totalitate piaţa muncii pentru croaţi abia peste 10 ani. “Guvernul elveţian caută soluţiile posibile astfel încât cetăţenii croaţi să nu fie discriminaţi”, a adăugat Sommaruga.

Urmează un val de imigranţi?
Iniţiatorul referendumului, Partidul Popular din Elvetia (SVP), cere autorităţilor să grăbească procedurile de blocare a imigraţiei. “Urmează un val masiv de imigrare în Elveţia, în condiţiile în care în iunie  2014 se vor ridica barierele de pe piaţa muncii pentru statele UE din est şi în vara lui 2016 pentru România şi Bulgaria. Putem pune capăt acum acestor probleme”, a declarat preşedintele SVP, Toni Brunner, pentru săptămânalul Schweiz am Sonntag.

Un nou referendum?
Partidul Social-Democrat din Elveţia (SP) încearcă să câştige timp prin demararea unui nou referendum. “Ruperea acordurilor bilaterale cu Uniunea Europeană va fi urmată imediat de un referendum. Poporul trebuie să aleagă între punerea în aplicare a iniţiativei sau securizarea căilor bilaterale”, a comentat liderul SP, Christian Levrat, pentru Sonntagszeitung. Un sondaj realizat de Sonntagsblick a scos la iveală că cetăţenii elveţieni n-au ştiut că blocarea imigraţiei presupune ruperea acordurilor bilaterale cu UE. “Populaţia din Elveţia a crezut că iniţiativa este în concordanţă cu acordurile bilaterale. 74% dintre elveţienii care au participat la sondajul reprezentativ susţin acum menţinerea acordurilor cu UE. Prin punerea în aplicare a rezultatului referendumului privind imigraţia, Elveţia încalcă dreptul de libera mişcare a persoanelor şi riscă pierderea unei poziţii privilegiate pe piaţa UE”, comentează Stern.

Referendum pe muchie de cuţit
Elveţienii au decis duminica trecuta (9 februarie), prin referendum, să limiteze accesul pe piaţa muncii din ţara lor pentru cetăţenii statelor din Uniunea Europeană, relatează agenţiile de presă străine, pe baza numărătorii parţiale a voturilor.  Pentru a fi validat referendumul era necesară îndeplinirea a două condiţii: atât majoritatea cantoanelor, cât şi majoritatea votanţilor trebuie să spună “Da”, precizează AFP.  Majoritatea votanţilor, 50,4 %, au optat pentru impunerea de cote la numărul de imigranţi.

Scandal diplomatic?
Proiectul riscă să bulverseze relaţiile dintre Elveţia şi UE, din cauza repunerii în discuţie a acordurilor de liberă circulaţie în vigoare din 2002. Potrivit tratatelor bilaterale, Elveţia - care nu este membră a UE - face parte din piaţa unică europeană. De asemenea, cetăţenii UE se pot stabili în Elveţia dacă au o slujbă sau alte mijloace să se întreţină, iar cetăţenii elveţieni au drepturi echivalente în statele membre ale UE. Iniţiativa - nesusţinută de Guvernul elveţian - a pornit de la Partidul Popular Elveţian antiimigraţie şi a fost sprijinită de peste 130 de mii de semnături (100 de mii fiind suficiente pentru declanşarea unui referendum).

Cu o populaţie de opt milioane de locuitori, Elveţia este o ţară mică, ce nu face parte din UE, deşi este înconjurată complet de ţări membre ale blocului comunitar. Legată prin acorduri bilaterale cu UE, negociate cu dificultate timp de cinci ani, Elveţia a acceptat să-şi deschidă piaţa muncii pentru cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE. La momentul intrării în vigoare a liberei circulaţii, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au indicat că nu vor exista decât maximum 8.000 de nou-sosiţi pe an. De fapt, Elveţia, cu economia sa extrem de solidă, în contrast cu criza din zona euro, primeşte aproximativ 80.000 de nou-veniţi pe piaţa muncii, lucru care a stârnit furia partidului UDC (dreapta populistă), cea mai importantă formaţiune din Parlamentul elveţian. Daca va pune în aplicare rezultatul referendumului, Elveţia va restabili cote şi contingente pentru imigranţi în funcţie de nevoile sale, un sistem pe care l-a folosit înaintea acordurilor bilaterale cu UE şi care, potrivit angajatorilor, presupune numeroase dificultăţi administrative.

Guvernul şi patronatele nu au vrut un vot negativ
Guvernul elveţian, majoritatea partidelor politice, precum şi patronatul s-au pronunţat categoric pentru un vot negativ la referendum. În opinia lor, a frâna sau a opri imigraţia ar însemna sfârşitul prosperităţii elveţiene. Bruxelles-ul a indicat deja că, dacă Elveţia va pune capăt acordului de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate ipso facto.