Semnalul de alarma tras de Comisia Europeana vineri cu privire la castravetii purtatori de bacterii ucigase Escherichia coli (E.coli) s-a transformat zilele acestea intr-un adevarat razboi al declaratiilor si acuzatiilor intre mai multe tari europene. In timp ce, initial, CE anuntase ca legumele au provenit dintr-un lot exportat de Spania in mai multe tari, prima si cea mai afectata de acest import fiind Germania, nici pana acum nu s-a lamurit adevarata lor provenienta. S-a spus ca loturile contaminate proveneau de la ferme organice din regiunile spaniole Malaga si Almeria, care au fost exportate in Germania, si se crede ca o parte dintre acestea ar fi fost exportate mai departe de Germania in alte tari europene sau ca si Spania ar fi exportat direct in alte tari.
Ieri, ministrul spaniol Rosa Aguilar a dezmintit ferm ca lotul de castraveti exportat din tara sa ar fi continut bacteria ucigasa, avertizand ca va cere despagubiri pentru imaginea Spaniei sifonata de acuzatiile neintemeiate ce i s-au adus. "Imaginea Spaniei a fost afectata, producatorii spanioli au fost afectati, iar Guvernul spaniol nu e dispus sa accepte o asemenea situatie", a declarat Aguilar, citata de AFP. Ministrul spaniol i-a cerut de asemenea Germaniei sa finalizeze de urgenta ancheta referitoare la castravetii spanioli si sa comunice rezultatul. Aceasta investigatie ar putea dura insa pana joi, dupa cum au estimat unele surse apropiate anchetei, care au dorit sa-si pastreze anonimatul. Institutul Robert Koch din Germania a raportat oficial moartea a 14 persoane si imbolnavirea a 329, in timp ce alte rapoarte, neconfirmate insa oficial, arata ca ar fi vorba despre cel putin 1.200 de cazuri de infectie cu E.coli. "Speram ca numarul cazurilor de contaminare sa scada, dar ne temem ca, din contra, vor creste", a declarat la randul lui Oliver Grieve, specialist in cadrul Centrului Medical al Universitatii Schleswig-Holstein, unde se afla sub tratament mai multe persoane infectate.
O suedeza de 50 de ani, al carei nume nu a fost dat publicitatii, a murit intr-un spital din sudul Suediei, unde fusese internata in data de 29 mai. Femeia tocmai se intorsese din Germania.
Publicatia EUObserver informa la randul sau, in editia online, ca sunt examinati si castravetii provenind dintr-un lot exportat de Olanda sau Danemarca spre Germania, iar Organizatia Mondiala a Sanatatii a descris epidemia din Europa ca fiind "una de proportii si foarte grava".
Pana la depistarea adevaratei surse de contaminare a castravetilor, mai multe tari au adoptat metoda precautiei, interzicand importurile de castraveti. Acestea sunt:
● Rusia, care a interzis importul de rosii, castraveti si salata din Spania si Germania si a avertizat ca ar putea interzice toate produsele vegetale de provenienta europeana;
● Cehia si Franta, care au retras de pe rafturile magazinelor lor numai castravetii spanioli;
● Austria, care a interzis vanzarile de castraveti, rosii si vinete importate via Germania;
● Belgia, care a interzis si a retras de pe piata numai castravetii spanioli;
● Olanda, care exporta miliarde de castraveti in Germania, si-a sistat toate transporturile, mai ales ca este una dintre tarile banuite ca fiind unul dintre focarele de contaminare;
● Danemarca, aratata si ea cu degetul de autoritatile europene,
si-a exprimat totusi indoielile cu privire la aceste banuieli, dar a inceput sa isi testeze de bunavoie castravetii;
● Elvetia, unde s-au inregistrat de asemenea cazuri de infectii cu E.coli, nu raportase pana ieri nici o masura de interzicere a importurilor de castraveti.
Prezent ieri la reuniunea informala a ministrilor UE ai Agriculturii in Ungaria, comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a propus alcatuirea la nivel european a unui sistem cat mai eficient de identificare si avertizare asupra surselor si cazurilor de infectii cu E.coli. Colega sa din Finlanda, Sirkka-Liisa Anttila, s-a aratat mai sceptica insa, tragand concluzia ca "actuala criza (a castravetilor contaminati, n.r.) arata ca exista inca lacune in sistemul de control al marfurilor, deoarece un asemenea incident nu ar fi trebuit sa se produca".
Germanii s-au razgandit
Rezultatele primelor teste efectuate pe doua loturi de castraveti spanioli le-au aratat specialistilor germani ca legumele contin o alta tulpina de E.coli enterohemoragica fata de tulpina banuita initial. Potrivit Agentiei France Presse, autoritatile sanitare de la Hamburg (Germania) au exprimat ieri, pentru prima data, dubii in legatura cu responsabilitatea soiului spaniol de castraveti in epidemia bacteriei E.coli care a ucis 16 oameni in Europa si a imbolnavit peste 1.000 de persoane. Responsabilii locali au anuntat totodata ca urmeaza sa vina de la laborator si rezultatele altor teste – realizate pe alte doua loturi de castraveti. Cornelia Prufer-Storcks, de la Autoritatea sanitara a orasului Hamburg, a declarat pentru France Presse ca, deocamdata, sursa intoxicatiei cu bacteria E.coli nu a fost inca identificata. (Anca Aldea)
Ce risca vinovatii?
Aflate pe urmele vinovatului care a pus pe jar un continent intreg si a alarmat intreaga planeta, autoritatile europene ar putea pregati amenzi usturatoare – si nu numai. Mai multe tari din Vest isi arunca pisica una alteia, doar-doar or scapa de sub lupa "anchetatorilor", legumele din unele state europene sunt retrase de pe tarabe, iar cetatenii UE asteapta ingroziti verdictul. In 1996, cand un producator canadian de sucuri a ucis o adolescenta in Colorado (SUA) si a bagat in spital, in stare grava, cel putin 65 de oameni contaminati cu bacteria E.coli, Administratia americana pentru reglementarea medicamentelor si alimentelor (FDA) a decis pedeapsa: firma canadiana Odwalla Inc. a pledat vinovata pentru acuzatiile formulate impotriva sa si a fost de acord cu plata unei amenzi de 1,5 milioane de dolari, cea mai mare amenda penala intr-un caz legat de securitatea alimentara. Totodata, aceasta a fost prima condamnare penala intr-un caz legat de o epidemie izbucnita din cauza unui suc de mere contaminat si nepasteurizat. (Anca Aldea)