România şi Bulgaria nu reunesc condiţiile necesare pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen în martie 2011. Aceasta este poziţia, de-acum foarte oficială, a Franţei şi Germaniei, state ai căror miniştri de Interne au remis o scrisoare comisarului european pentru Afaceri Interne, preşedinţiei belgiene a Consiliului de miniştri al Uniunii Europene şi viitoarei preşedinţii ungare.
În scrisoare, Berlinul şi Parisul exprimă direct ceea ce au tot lăsat a se înţelege până acum: o aderare „la termen” ar fi prematură şi ar atrage implicaţii negative la nivelul întregii Uniuni. „Nu ar fi realist şi nici responsabil să nu ţinem cont de defectele identificate”, spun miniştrii Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere în documentul obţinut de RFI România. Aceste defecte sunt, potrivit celor doi, „absenţa unui mediu juridic şi administrativ satisfăcător în domeniile siguranţei şi justiţiei, fenomenele de corupţie la diferite niveluri şi persistenţa unei criminalităţi organizate preocupante”. În aceste condiţii, intrarea în Schengen a României şi Bulgariei ar avea „consecinţe grave pentru securitatea internă a Uniunii Europene şi pentru fiecare stat membru”, pentru că supravegherea frontierelor într-o regiune strategică şi accesul deplin la datele Schengen reprezintă probleme delicate.
„Estimăm că decizia ar trebui luată când principalele subiecte de preocupare vor fi rezolvate şi când cele două state vor începe progrese ireversibile în lupta împotriva corupţiei, a criminalităţii organizate şi a reformei sistemului judiciar.”
În aceeaşi scrisoare se recunoaşte însă că, din punct de vedere tehnic, procesul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este global pozitiv. Germania şi Franţa spun că Bulgaria şi România au pregătit intens aplicarea acordului Schengen, fapt subliniat şi în reacţia pe care Ministerul român al Afacerilor Externe a făcut-o publică marţi. „Solicitarea amânării deciziei de aderare a României şi Bulgariei pleacă de la premisa unor aşa-zise «carenţe ale situaţiei generale» a celor două state şi a unor ipotetice disfuncţionalităţi ce ar afecta siguranţa sistemului de supraveghere a frontierei Schengen, inclusiv accesul la datele gestionate prin Sistemul de Informaţii Schengen (SIS)”, se arată în reacţia MAE român. Potrivit comunicatului, „referirile la absenţa unui cadru juridic şi administrativ satisfăcător au un caracter generalizator, lipsit de elemente concrete, obiective de evaluare şi au un caracter subiectiv, necuantificabil. Astfel de aprecieri subiective riscă să decredibilizeze procese UE de evaluare la care România participă cu bună-credinţă şi să pună sub semnul întrebării evaluările experţilor europeni”.
MAE subliniază precedentul pe care UE l-ar stabili dacă ar corela criteriile tehnice cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) din domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. Demersul ar constitui „o discriminare a României şi Bulgariei faţă de modul în care au fost tratate statele care au aderat la Schengen la ultima extindere”.
„Lovitură”, „Discriminare”, „Eşec sever”
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că demersul franco-german este o discriminare. Deşi România are probleme în justiţie, criteriile de aderare la Europa fără frontiere interne trebuie să rămână tehnice. „Ar fi fost poate mai onest din partea partenerilor europeni să ne spună că aveau o intenţie ascunsă cu privire la România şi poate alocam banii în altă zonă şi etapizam resursele financiare şi efortul care s-a făcut”, a spus şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, arătând că demersul este, totodată, „un eşec sever al actualei administraţii”. Senatorul PNL Teodor Meleşcanu a declarat că scrisorile oficialilor Germaniei şi Franţei reprezintă o acţiune ilegală, imorală şi discriminatorie.
Fostul ministru de Interne Vasile Blaga spune că România este nedreptăţită şi subliniază că scrisoarea face referire la România şi la Bulgaria, deşi referirile la crimă organizată sunt direcţionate clar către Bulgaria. Preşedintele PC, Daniel Constantin, a declarat că Traian Băsescu a neglijat mesajele transmise până acum de Franţa, iar reacţia celor două state reprezintă efectul dezastruos al politicii externe a României. (A.D., A.N., C.V.)
Tutilescu speră, Igaş nu demisionează
Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, a declarat pentru Jurnalul Naţional că, pentru moment, nu se poate vorbi despre o decizie oficială în legătură cu aderarea României la spaţiul Schengen. „România şi-a îndeplinit tot ceea ce a avut de îndeplinit, aşa că să aşteptăm până în luna ianuarie, când vom primi votul final. Eu cred că avem şanse.” Posibila amânare a intrării României în spaţiul Schengen vine într-un moment în care Traian Igaş, ministrul de Interne, pregătea o spectaculoasă reorganizare a ministerului pe care îl conduce, neoficial vorbindu-se de 18.000 de disponibilizări.
Întrebat ce consecinţe va avea o asemenea decizie asupra angajaţilor din cadrul MAI, în special asupra poliţiştilor din zonele de frontieră, Marian Tutilescu a declarat că procesul de reorganizare a MAI nu are legătură cu intrarea Românei în spaţiul Schengen. „Nu pot să ştiu ce se va întâmpla cu această reorganizare de la Interne, deoarece nu intră în competenţele mele. Probabil ceva influenţe vor fi prin zonele de frontieră cu Bulgaria şi Ungaria, dar poliţiştii de aici, dacă va fi cazul, vor fi relocaţi.” La rândul său, Traian Igaş, ministrul de Interne, ne-a declarat că România nu are ce să-şi reproşeze, deoarece a îndeplinit toate cerinţele tehnice cerute de comisie. El a punctat însă că votul pentru aderare este unul politic. Întrebat dacă îşi va da demisia în cazul în care România nu va adera la Schengen, Igaş a catalogat întrebarea drept una „răutăcioasă”, pentru că „ceea ce trebuia să facă Ministerul de Interne a făcut”.
• Mara Răducanu