Germania: Proiect de lege pentru stăvilirea “turismului pentru beneficii”

Iniţiativa invocă un aflux de români şi de bulgari în Republica Federală şi susţine că nu încalcă libertatea de mişcare în UE
Guvernul german a prezentat miercuri un proiect de lege pentru oprirea “turiştilor pentru beneficii sociale” din ţările Uniunii Europene, prin expulzarea imigranţilor care abuzează de generosul său sistem social şi prin blocarea revenirii lor timp de până la cinci ani, relatează tagesspiegel.de.
Proiectul a fost prezentat de doi miniştri, cel de Interne şi cel al Muncii. Ei au explicat faptul că noile reguli,  menite a diminua povara de pe umerii comunităţilor locale care se confruntă cu un aflux de români şi bulgari, nu va împiedica libertatea de mişcare în UE şi nu încalcă reglementările europene.
Ministrul de Interne Thomas de Maiziere a declarat într-o conferinţă de presă la Berlin că noua lege, bazată de recomandările făcute în martie de o comisie guvernamentală, ar putea intra în vigoare din 2015. “Considerăm că putem controla această problemă şi în acelaşi timp menţine libertatea de mişcare în UE”, a spus el.

Magnetul
Germania este un magnet pentru cetăţenii din UE care profită de libertatea de mişcare, datorită economiei sale solide, salariilor ridicate şi ratei scăzute a şomajului. Industria duce de asemenea lipsă de muncitori.
Însă există totodată tot mai multe îngrijorări în legătură cu un aflux de cetăţeni români şi bulgari care îşi părăsesc ţările de origine în căutarea unui trai mai bun de când acestea au primit acces liber pe piaţa europeană a muncii în acest an.
“Imigraţia sărăciei” din România în Germania este principala temă care preocupă media şi elita politică germană de un an încoace. Catalizatorul migraţiei sărăciei ar fi trebuit să fie ridicarea barierelor pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014. Agenţia Naţională pentru Muncă din Germania a anunţat că teama de o imigraţie în masă a românilor şi bulgarilor în Germania a fost neîntemeiată. Pericolul a trecut şi nu s-a concretizat. “Mult-temuta imigraţie din estul Europei nu şi-a făcut simţită prezenţa. Numărul imigranţilor din România şi Bulgaria a crescut doar uşor. Cei care vin şi nu îşi găsesc un loc de muncă sunt exploataţi în domeniul cerşetoriei şi al prostituţiei”, notează revista germană Focus. “Din punctul nostru de vedere nu există nici o mare imigraţie a sărăciei. Sesizăm doar o uşoară creştere în rândul românilor şi bulgarilor asiguraţi social, care încasează asigurarea Hartz IV, şi în rândul celor fără loc de muncă sau în căutare de muncă. Chiar şi aşa, românii şi bulgarii reprezintă doar 0,5% din totalul celor care încasează asigurările de bază aici”, a declarat directorul Agenţiei pentru Muncă din landurile Niedersachsen şi Bremen. Declaraţiile sale sunt susţinute de cifre. În cele două landuri numărul românilor a crescut din decembrie 2013 până în iunie 2014 de la 2183 la 2488 de persoane.

Cuantum nesemnificativ
În schimb, presa centrală germană marşează pe un raport al Agenţiei pentru Muncă pe seama faptului că numărul de români şi bulgari beneficiari ai asigurării de bază Hartz IV a crescut cu aproape două treimi.
Numărul bulgarilor şi românilor care au ajuns în Germania în ianuarie, când s-au schimbat regulile, a crescut cu 80%, ajungând la 9.850, conform unui studiu al unei agenţii de cercetare a pieţei muncii, Institut fuer Arbeitsmarkt und Berufsforschung (IAB). “Migraţia sărăciei, numărul de beneficiari români şi bulgari de Hartz IV a crescut cu 65,9%”, notează la unison Frankfurter Allgemeine Zeitung şi Die Zeit. În realitate, există 58.695 de români şi bulgari care beneficiază de asigurarea Hartz IV. Numărul reprezintă o creştere de la 0,6 la 1% din totalul beneficiarilor de Hartz IV din Germania.
La sfârşitul lunii februarie, în Germania se aflau 430.000 de bulgari şi români, reprezentând 5% din cei 7,7 milioane de străini care locuiesc în această ţară.

Politică internă
Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel a precizat că majoritatea românilor şi bulgarilor vin în mod legal să lucreze şi să studieze, însă unii se declară liber profesionişti pentru a primit beneficii suplimentare sau cer ajutoare pentru copii, fără a avea o şansă reală sau intenţia de a obţine un loc de muncă.
Anul trecut, primarii din 16 oraşe, printre care Koln, Hanovra şi Dortmund, au făcut un apel public la ajutor pentru a putea face faţă imigranţilor fără loc de muncă din Europa de Est, mulţi dintre ei aparţinând minorităţii rrome.
De Maiziere şi ministrul Muncii Andrea Nahles au spus că, în plus faţă de interzicerea accesului pentru cei care abuzează de sistem, cetăţenii din UE ar putea risca pedepse cu închisoarea de până la trei ani sau amenzi dacă sunt condamnaţi pentru declaraţii false sau incomplete în legătură cu statutul lor de rezidenţi.
De asemenea, cetăţenii din UE vor primi doar permise de şedere temporară, iar cei care vor să obţină un permis de şedere de peste şase luni trebuie să demonstreze în prealabil că au perspectiva unui loc de muncă. Germania va impune de asemenea controale birocratice mai stricte asupra celor care solicită beneficii sociale.
Guvernul lui Merkel va susţine eforturile de a uşura povara de pe umerii administraţiile locale, care sunt principalele responsabile pentru asistenţa socială a nou-veniţilor, prin oferirea a 25 de milioane de euro pentru a contribui la finanţarea costurilor de cazare şi întreţinere. “Scopul este de a opri abuzul. Fiecare caz de abuz subminează susţinerea publică”, a spus Nahles.