Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu ocazia summitului de la Varșovia, Alianţa Nord-Atlantică intenționează să declare operațională prima fază a sistemului antibalistic din Europa, care dispune deja de părți componente inaugurate recent în România, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Șeful blocului militar transatlantic susține că scutul antirachetă nu poate intercepta rachetele rușilor și are rol pur defensiv.
"Obiectivul nostru este să putem institui capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă, cu ocazia summitului NATO", a declarat Jens Stoltenberg, luni, la Bruxelles, cu patru zile înaintea reuniunii extraordinare a Alianței, din capitala Poloniei. "Sistemul antibalistic nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează contracararea amenințărilor din afara zonei euroatlantice", a precizat el, adăugând că proiectul antirachetă are caracter strict "defensiv". "Este vorba de interceptoare care nu sunt ofensive, nu vor fi dotate cu focoase și nu vor putea intercepta rachete intercontinentale ruse", a spus Stoltenberg. El a recunoscut însă că, deocamdată, nu există unanimitate la nivelul celor 28 de state NATO pentru declararea sistemului antirachetă operaţional cu ocazia summitului de la sfârșitul acestei săptămâni. Principala controversă este legată de cine va lua deciziile în privința scutului, în această fază inițială de operare. În momentul de față, Franța solicită garanții suplimentare pentru a avea certitudinea că, în lipsa controlului politic al celor 28 de aliați, transferul total al scutului către autoritățile militare ale NATO nu va fi unul “pripit”. “Astăzi, aceste capacități se bazează pe controlul și comandamentul SUA, deci nu putem vorbi despre apărare antirachetă a NATO”, a declarat pentru AFP, sub protecția anonimatului, o sursă din anturajul ministrului francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian.
Franța cere control comun
“Vom avea capacitate operațională completă, numai atunci când vom fi mulțumiți de modalitățile de control politic asupra scutului” de către toate țările membre ale Alianței, precizează sursa de la Paris. Eventuala activare a sistemului pentru a opri un atac cu rachete, o decizie care va trebui luată într-un interval de câteva secunde, are “consecințe strategice” semnificative pentru statele membre NATO, apreciază aceiași sursă. Acest aspect este “evident important”, a admis, la rândul lui, Stoltenberg. “Trebuie să găsim modalitățile de a garanta controlul politic necesar, instrumentele de comandament și de control necesare, având totodată în vedere că, dacă vom fi atacați cu rachete balistice, intervalul de timp disponibil pentru luarea deciziilor este foarte scurt (...) Este exact ceea ce examinăm în acest moment”, a spus secretarul general al NATO. În momentul de față, nave americane echipate cu sisteme Aegis patrulează în permanență în Marea Mediterană, alte patru distrugătoare cu același tip de radar fiind dislocate la baza navală Rota, în Spania. În Turcia funcționează un sistem Aegis pentru alertă timpurie, în timp ce un centru de comandă este operațional la baza americană de la Ramstein, în Germania.
Baza de la Deveselu a devenit, pe 12 mai, prima unitate din Europa unde este operațională o componentă terestră a scutului american antirachetă. Sistemul de la Deveselu este compus din 24 de interceptoare SM-2 și un radar antibalistic Aegis Ashore.
