Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
'Vorbiti cu cine vreti, scrieti ce doriti, lumea trebuie sa afle ce se intampla cu adevarat in Siria'. Asta am auzit de cel putin trei ori pe zi in saptamana petrecuta in Siria de prima delegatie de jurnalisti romani invitata de regimul de la Damasc de la inceperea tulburarilor din tara. Am intalnit oficiali ai regimului si Opozitie, militari raniti si oameni acuzati de terorism, maicute si sefi de camere de comert. Am vazut o capitala la puls absolut firesc dar si orase unde starea de alerta dadea fiori. Si am plecat cu sentimentul ca in Siria ne-am miscat intre doua realitati paralele.
A fi in Siria, ca jurnalist, in aceasta perioada de razboi pentru unii, de framantari pentru altii sau de tranzitie pentru o alta categorie, nu e lucru usor. E nevoie de o viza pe care Ministerul Afacerilor Externe nu o da cu usurinta. De fapt, nu o da deloc. Singura posibilitate de a intra aici pentru a vedea la prima mana ce se intampla sunt vizitele organizate, in care cate un grup de jurnalisti ajunge in aceasta tara la invitatia autoritatilor. Iar problema cu aceste vizite este ca vezi numai ce ti se arata. Iar din ceea ce ti se arata nu vezi ce se intampla cu adevarat in Siria. Iti poti face insa o idee despre ce NU se intampla in Siria.
Razboi mediatic
You Tube si retelele de socializare gem de filmulete si postari care descriu stari de asediu, orase inchise, tancuri pe strazi. Arata cadavre insangerate si mutilate descarcate din camionete si aruncate in apa. Focuri de arma in orase, panica pe strazi. Al-Bukamal, Dar’a, Banias, Tel Kalah, Hama, Homs. Vezi uneori cine trage, dar nu vezi in cine. Alteori vezi in cine se trage, dar nu vezi de catre cine. Iar masina de propaganda functioneaza la foc dublu, in cel mai crancen razboi mediatic pe care Siria l-a avut de dus vreodata.
Aceleasi cadavre prezentate pe Internet drept ale unor civili, protestatari pasnici la adresa regimului condus de Bashar Al-Assad, sunt 'revendicate' si de armata sau de fortele de securitate ca apartinand unor militari ucisi miseleste. De catre cine? Aici intra in joc cea mai interesanta entitate din actualul conflict din Siria. Romanii o cunosc din 1989 sub denumirea generica de 'teroristi'. In Siria anului 2011 ei sunt sau sunt prezentati drept 'gruparile inarmate'. Lor li se alatura, spun oficialii regimului, Mossad, CIA, Al-Qaeda si Fratii Musulmani. Tot ei spun ca aceste forte convergente sunt finantate si inarmate din strainatate pentru a destabiliza Siria, sustinute de mass-media arabe si occidentale, care prezinta o realitate trunchiata si lasa special conuri de umbra asupra a ce se petrece aici. Toate acestea fac parte din ceea ce oficialii de la Damasc numesc, pe o singura voce, conspiratia occidentala impotriva Siriei.
O capitala sigura, un teritoriu framantat
O saptamana petrecuta la Damasc te lamureste ca problemele care exista in tara ocolesc capitala. Am gasit un oras al carui puls era absolut normal. Fara alerta ridicata, fara controale de securitate sau macar cate doi militari in intersectiile si punctele mai importante. Cateva ore petrecute la Hama arata insa ca aici exista probleme. Tensiunea se simte si se vede la fiecare colt de strada, unde puncte de supraveghere cladite din saci cu nisip si soldati inarmati iti transmit f`ra multe menajamente ca nu te afli tocmai intr-un bastion de siguranta si sustinere fata de regimul central. Situatia este dificila mai ales la lasarea intunericului, o spune chiar prefectul regiunii. 'Avem cazuri de rapiri, schimburi de focuri, atacuri indreptate asupra unor obiective publice – institutii, scoli. Siguranta civililor e pusa in pericol. Am avut situatii in care nu am putut trimite ambulante in locurile unde au avut loc atacuri, pentru ca nu puteau patrunde acolo sau erau, la randul lor, atacate. Totusi, avem situatia sub control in proportie de 90%', ne-a explicat Amas Abdul Razak, prefectul regiunii Hama.
Prefectul Razak este unul dintre cei mai sinceri oficiali sirieni cunoscuti in ultima saptamana. Pentru el, exista o problema. Pentru el, fortele de securitate nu reusesc sa faca fata, in mod ideal, situatiei. Dar preia si el discursul oficial, generalizat, atunci cand e intrebat cine sunt cei care provoaca aceste probleme. 'Avem de-a face cu grupari inarmate'. Cine sunt acestea, nu stie. Au fost facute insa ceva arestari. Unii dintre cei retinuti sunt inca anchetati la Hama. Altii au fost trimisi la Damasc. Totul in functie de cat de clare sunt legaturile cu acele retele ce au drept scop, potrivit autoritatilor, aruncarea Siriei in haos si subminarea regimului.
Cat de restrictiva poate fi o vizita organizata de catre regim am aflat mai ales cand a fost vorba sa ajungem la Homs, al treilea oras ca marime din Siria, devenit, in mass-media straine, un fel de bastion al rezistentei impotriva regimului de la Damasc. Am vazut orasul de la distanta celor cativa kilometri care il despart de autostrada care leaga Damascul de Hama. Cateva blocuri pe stil sovietic, cu un aer fantomatic. E greu sa iti dai seama daca exista pic de viata in ele. Ce se ascunde dupa acele blocuri am putut doar sa ne imaginam vazand punctele de control de la iesirea de pe autostrada. Le-am vazut intamplator, dupa o manevra gresita a soferului microbuzului. Soldati, bariere, baricade din saci de nisip, o coloana de masini asteptand sa iasa din zona. Departe de relaxarea din Damasc si chiar si de tensiunea latenta din Hama. La Homs se petrece ceva. Si, chiar daca regimul ne prezinta drept jurnalistii obiectivi veniti sa relateze de la fata locului ce se petrece in Siria, Homs ramane un oras interzis.
Mii de victime, autor necunoscut
Ce se intampla insa la Homs dar si in intreaga Sirie de la inceputul protestelor din martie 2011? Organizatii internationale pentru drepturile omului, opozanti ai regimului, traind in siguranta in Turcia, SUA sau Marea Britanie dar si mass-media occidentale vorbesc despre crime ale regimului impotriva populatiei civile care a cerut reforme. Sanctiuni economice noi au intrat in vigoare impotriva Siriei, iar SUA si Franta sunt cele mai insistente in a cere retragerea de la putere a presedintelui Al-Assad.
Autoritatile au o alta varianta asupra a ce se petrece. O varianta mai putin luata in seama si preluata de mass-media decat filmele postate pe Internet de surse greu de identificat si care au continut greu de verificat.
'Exista cei care au iesit in strada solicitand o viata mai buna, dezvoltare, punerea la dispozitie a unor servicii normale. Conducerea le-a admis drept corecte si juste si a inceput sa le indeplineasca. Dar Occidentul s-a folosit de aceste solicitari, dorind sa extinda protestele cu ajutorul banilor, al armelor si al presei care sa prezinte o situatie neclara', explica vice-ministrul sirian al Afacerilor Externe si al Expatilor, Abdul-Fattah Ammoura.
'Mai exista', spune acelasi ministru, 'ganditori, intelectuali, cu idei pe care noi le respectam dar care nu reprezinta un numar mare in strada. Acestia au fost incurajati sa nu participe la dialogul cu noi.'
Iar elementul pe seama caruia autoritatile pun criza actuala din tara este cel al 'gruparilor inarmate' finantate si incurajate din exterior. Cu ajutorul lor s-a incercat 'stimularea' unei noi etape a primaverii arabe, o etapa care sa cuprinda Siria. 'S-au bazat pe o reactie a populatiei, dar populatia a reactionat diferit. S-au bazat pe armata, pentru ca rolul armatei a fost important in atingerea scopului in Egipt, Libia, Tunisia, dar armata i-a surprins. S-au bazat pe faptul ca regimul nu va face reforme, dar acestea au fost solide si prompte', este analiza ministrului Abdul-Fattah Ammoura.
De la inceperea protestelor, regimul Al-Assad a emis o lege a partidelor, o lege electorala pentru alegerile locale si generale, o lege a protestelor, prin care persoanele care ies in strada pentru a face revendicari nu mai sunt arestate automat, iar o comisie a inceput procesul de revizuire a Constitutiei. 'Reformele din ultimele doua luni le depasesc pe cele din oricare alt stat arab prin numarul lor si prin rapiditatea cu care au fost adoptate', crede presedintele Parlamentului de la Damasc, Mahmoud al-Abrash.
Teoria complotului
De ce, totusi, situatia din tara intarzie sa se calmeze? 'Se lucreaza pentru un razboi religios in Siria', spune presedintele Parlamentului. Iar pentru el, vinovatii au nume: Mossad. 'Nu am o dovada anume, pentru ca vorbim despre o institutie profesionista. Armele israeliene sunt insa o dovada, iar patrunderea lor in Siria prin toate granitele arata ca este o operatiune foarte mare si organizata', explica el.
Despre victimele acestei operatiuni, Damascul se fereste sa spuna prea multe. Sau nu o face cu subiect si predicat. Prefectul din Hama pomeneste de un bilant de aproape 3.000 de morti din martie pana in prezent. E vorba de militari, civili si 'teroristi'. Cea mai halucinata imprecizie vine tocmai din partea Ministerului Informatiilor. 'Numarul victimelor ar fi peste 1.000 daca vorbim despre armata si politie', spune ministrul Adnan Mahmoud. Nu are cifre cu privire la bilantul civililor si al copiilor ucisi. 'Aceste grupari ucid copii, vizeaza scoli, spitale, dar nu este o cifra atat de mare', incearca sa explice Mahmoud. Iar motivul pe seama caruia pune aceasta imprecizie este ca...se fura cadavrele celor ucisi tocmai pentru ca statul sa nu aiba o situatie clara.
Contradictii si zone gri
O situatie clara asupra a orice este exact ce lipseste in acest moment in Siria. O tara unde persoane arestate pentru terorism sunt aduse la televiziunea nationala, prezentate de managerul postului si predate jurnalistilor adusi cu delegatia, care sa le puna ce intrebari vor. Unde aceleasi persoane, pasibile cu pedeapsa cu moartea daca sunt gasite vinovate, intra in sala de conferinte fara pic de paza sau catuse si spun, de exemplu, ca au ucis pentru bani, pentru ca alternativa era sa fure de la parinti, iar asta ar fi fost un pacat.
Unde soldati raniti in confruntarile cu 'gruparile inarmate' stau internati de luni bune la Spitalul Militar din Damasc, dar nu au pe noptiere vreun obiect personal, iar in bai nu exista nicio periuta de dinti sau vreun sapun sau vreun alt indiciu ca acel salon este 'locuit' si in afara programului de vizite jurnalistice.
Unde adjunctul Patriarhului Bisericii Ortodoxe din tara il preaslaveste pe presedinte chiar in lacasul de cult. Iar la intrebarea 'De ce nu le dati vize jurnalistilor straini?' adjunctul ministrului de Externe raspunde ca Siria este toleranta fata de toate religiile si este leaganul civilizatiei.
Oamenii, vocea strazii, te lasa si mai putin lamurit. 'Siria is OK!' am auzit pe o straduta din Damasc de la un tanar vanzator iesit in fata magazinului ca sa ne salute. 'Eu as face un test la nivel national. O luna, oamenii sa traiasca fara tot ce le ofera acum statul. Fara subventii. Si atunci sa vedem cine ar mai iesi in strada pentru schimbarea puterii', e reactia unui sirian de 26 de ani. In timp ce in Hama, oamenii care locuiesc peste drum de un post de politie atacat si distrus acum cateva luni de 'gruparile inarmate' se feresc si sa iasa din case. Nimeni nu vrea sa stea de vorba cu presa. Privesc in jur speriati si isi inchid usile.
Ce se va intampla daca o interventie straina are, totusi loc, in Siria, pentru a forta schimbarea de regim? Presedintele Bashar Al-Assad a comparat o astfel de situatie cu un cutremur in regiune. Amenintare sau indemn la chibzuinta, asta e o noua varianta de dubla lectura a ce se spune si se intampla in Siria. Sensibili la orice interventie externa si foarte mandri de statutul lor de popor care nu face jocurile SUA, discursul oficial al sirienilor vorbeste despre lupta cu toate mijloacele in cazul scenariului unei interventii de tipul celei din Libia. 'Vrem schimbare, dar vrem ca ea sa vina din interior', spun si reprezentantii Frontului Popular pentru Eliberare si Schimbare, o parte a opozitiei interne sau, cum prefera sa fie numiti, opozitia patriotica din Siria. 'Avem urmatoarea situatie – un ou caruia trebuie sa i se sparga coaja. Daca e sparta din exterior, e risc de infectie. Daca se sparge din interior, vorbim de o noua viata', pilduiesc liderii Opozitiei situatia actuala din Siria. In timp ce chiar de pe peretele din spatele lor, fostul presedinte Hafez Al-Assad si fiul sau, actualul presedinte Bashar Al-Assad, privesc increzator spre viitor din ramele portretelor.
