Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Camera Inferioară a Parlamentului german a aprobat joi introducerea la nivel naţional a unui salariu minim pe economie de 8,50 euro pe oră, după mai multe luni de dezbateri între politicieni şi oameni de afaceri care au avertizat că măsură va conduce la pierderea de locuri de muncă. Der Spiegel prezintă o analiză a ţărilor care au adoptat deja salariul minim şi repercusiunile avute asupra economiilor naţionale. “Marea Britanie ne-a devansat cu 15 ani, Franţa cu 65. 21 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene au salariul minim reglementat prin lege. Acesta variază între unu şi 11 euro”, notează Spiegel, care scoate în evidenţă câteva state, printre care şi România.
Modelul francez
Luxemburgul este lider indiscutabil. A fost prima ţară europeană care a reglementat salariul minim pe oră încă din 1944. Valoarea lui de astăzi este de 11,10 euro. Pentru muncitori calificaţi nivelul este cu 20% mai mare. El este corelat cu nivelul preţurilor şi se orientează după dezvoltarea salariului mediu real. A urmat Franţa în 1950. Salariul minim pe oră este fixat la 9,53 euro, dar există excepţii în ceea priveşte tinerii, stagiarii şi persoanele cu handicap. Guvernul francez stabileşte salariul minim în fiecare an la data de 1 ianuarie. Faţă de anul trecut, acesta a crescut în 2014 cu 1,1%. Procentul a fost motivat printr-o creştere a puterii de cumpărare. Persoanele care nu au venituri de cel puţin de 1,6 ori salariul minim, pot solicita să fie scutite de la plata asigurărilor sociale pentru sănătate, pensie şi şomaj.
Complexitatea olendeză
Legea salariului minim din Olanda este cea mai complexă din Europa. Adoptată în urmă cu 45 de ani, ea a suferit nenumărate modificări. Forma actuală prevede că toate persoanele între 15 şi 65 de ani au dreptul să beneficieze de salariul minim. Acesta variază însă pe grupe de vârstă şi numărul de ore lucrate. La grupa de vârstă 15-22 de ani, acesta variază între 448,55 şi 1270,90 euro, ceea ce corespunde unui tarif minim pe oră de 8,63% pentru o săptămână cu 40 de ore lucrate şi 9,58 de euro pentru o săptămână cu 36 de ore lucrate. O persoană care a împlinit deja 23 de ani nu poate fi remunerată cu mai puţin de 1497,20 Euro. Salariul minim este ajustat de Guvernul olandez de două ori pe an, la data de 1 ianuarie şi 1 iulie. Angajatorii care nu respectă legea salariului minim sunt amendaţi cu 10.000 de euro pentru fiecare angajat. Legea are şi repercusiuni negative. La împlinirea vârstei de 23 de ani, foarte mulţi angajaţi sunt disponibilizaţi. Excepţie de la lege fac stagiarii. Astfel, tot mai multe firme angajează muncitori calificaţi pe post de stagiari, evitând plata salariului minim.
Exemplul britanic
Marea Britanie a adoptat salariul minim de 21 de ani. Tariful minim pe oră este de 6,31 de lire (7,90 euro). Acesta creşte anual, iar în octombrie va atinge 6,50 de lire. Pentru prima dată creşterea va fi mai mare decât cea a inflaţiei, ceea ce va afecta aproape 1,5 milioane de muncitori. Iniţiatorul legii salariului minim, George Bain, nu mai este de acord cu forma lui actuală. El susţine că aceasta ar trebui reglementată în funcţie de fiecare sector în parte, iar Londra ar trebui să reprezinte o excepţie, din cauza chiriilor şi a costurilor de întreţinere foarte ridicate. Nerespectarea legii nu atrage sancţiuni foarte aspre. Există un număr telefonic la care fiecare nemulţumit poate apela. O comisie independentă Low Pay Commision anunţă în fiecare an, în luna februarie, recomandările pentru salariul minim, luând în considerare repercusiunile asupra economiei şi pieţei muncii. Un efect pozitiv al legii este că s-au egalizat salariile între femei şi bărbaţi. Excepţiile de la lege sunt şomerii de termen lung, stagiarii în primul an, angajarea propriilor rude şi a deţinuţilor.
Fără perspective
Grecia este fost prima ţară care a modificat salariul minim în sens invers. În 2012, Guvernul grec a diminuat salariul minim de la 751,39 euro la 586,08 euro. Efectul nu a fost cel scontat. Şomajul a continuat să crească, iar consumul a continuat să scadă. Salariul minim pentru persoanele sub 25 de ani este de 510,94 euro. Chiar şi aşa, 58% dintre tineri sunt şomeri. Ajutorul de şomaj îl pot încasa doar timp de un an. Aplicarea legii salariului minim nu este controlată, astfel că mulţi lucrează la salarii mult mai mici decât cel stipulat prin lege. Alţii figurează part-time, dar lucrează full-time.
Cu ochii pe România
Situaţia din România nu a scăpat de atenţia jurnaliştilor de la Spiegel. “De la 1 iulie, salariul minim pe economie a crescut în România de la 850 la 900 de ron, echivalentul a 209,3 euro. Asta pentru 168 de ore de lucru pe lună. Experţii sunt sceptici în privinţa şanselor ca această măsură să revigoreze consumul şi economia. Cei aproape trei milioane de români care lucrează în străinătate au adus 4,2 miliarde de euro în ţară, un aspect considerabil pentru consum. Legea salariului minim pe economie a fost adoptată încă de la căderea comunismului. Dar mulţi angajatori o eludează, oferind contracte part-time şi plătind restul muncii la negru. Efectul salariului minim asupra şomajului este neclar. Respectarea legii este verificată prin inspecţii fulger de către o comisie specializată, care reacţionează de multe ori la sesizări şi reclamaţii. Începând cu anul 2000, salariul minim creşte în România în concordanţă cu recomandările FMI şi ca urmare a negocierilor dintre sindicate şi patronate. El este strâns legat de rata inflaţiei, în special de costurile la energie”, notează Spiegel.
Citește pe Antena3.ro
