Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ucraina i-a cerut joi Uniunii Europene (UE) “ajutor militar de anvergură”, ca urmare a “invaziei ruse făţişe”, a anunţat ambasadorul Ucrainei pe lângă UE, Konstantin Eliseev, informează AFP.
“Cerem o sesiune extraordinară a Consiliului European la 30 august, pe marginea situaţiei din Ucraina. Ajunge atâta conivenţă (acord) şi temperare a agresorului. Solidaritatea trebuie să se materializeze prin sancţiuni semnificative şi un ajutor militar tehnic de anvergură”, a notat Eliseev pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei la UE.
Poroşenko vrea convocarea Consiliului de Securitate
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a acuzat joi Rusia de invazie militară, motiv pentru care şeful statului ucrainean a solicitat convocarea de urgenţă a unor reuniuni a Consiliului de securitate al ONU şi a Consiliului UE. “Lumea trebuie să facă o evaluare în ceea ce priveşte agravarea bruscă a situaţiei din Ucraina”, a spus Poroşenko, care a convocat o sesiune extraordinară a Consiliului de securitate naţională şi de apărare a ţării. Totodată, invocând “agravarea semnificativă a situaţiei în Doneţk”, Poroşenko şi-a anulat o vizită oficială în Turcia, unde urma să participe la ceremonia de învestitură a noului preşedinte al Turciei, Recep Tayyp Erdogan. “Locul preşedintelui este în acest moment la Kiev”, a spus el, potrivit biroului de presă al Preşedinţiei ucrainene.
“Am luat decizia de a anula o vizită de lucru în Republica Turcă din cauza deteriorării rapide a situaţiei din regiunea Doneţk (fief al separatiştilor proruşi din estul Ucrainei - n.r.), îndeosebi în Amvrosiivka şi Starobeşeve, unde a avut loc o invazie a forţelor ruse”, se menţionează în declaraţia postată pe site-ul Preşedinţiei.
Uniunea Europeană s-a declarat joi “extrem de preocupată” de informaţiile cu privire la o incursiune a forţelor ruse în Ucraina. “Suntem extrem de preocupaţi de aceste ultime evoluţii, îndeosebi cu privire la informaţiile de pe teren”, a declarat într-o conferinţă de presă Maja Kocijancic, purtătoarea de cuvânt a serviciului diplomatic al UE.
Reacţii la Bucureşti
La Bucureşti, ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat că în România se impune convocarea CSAT, dată fiind situaţia gravă din vecini.
Preşedintele Traian Băsescu a primit-o joi, la Palatul Cotroceni, pe Catherine Ashton, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, prilej cu care care cei doi demnitari au apreciat drept “extrem de îngrijorătoare” situaţia de securitate din estul Ucrainei. Potrivit unui comunicat al Departamentul de Comunicare Publică al Administraţiei Prezidenţiale, transmis Agerpres, Băsescu, a vorbit şi despre faptul că Uniunea Europeană trebuie să sprijine în modul cel mai ferm soluţionarea crizei de securitate prin restabilirea controlului autorităţilor legitime ucrainene în regiunile ocupate de grupurile înarmate ilegale. În opinia celor doi înalţi oficiali, reuniunea Consiliului European din 30 august de la Bruxelles (Regatul Belgiei) va permite reafirmarea voinţei politice comune a statelor membre în sensul susţinerii acordate Ucrainei în respingerea agresiunii la care este supusă începând cu ultimele luni.
Ce afirmă Ucraina
Autorităţile ucrainene au afirmat, joi, că trupe ruse au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, la 100 kilometri de bastionul rebel Doneţk, unde, în ultimele zile, au avut loc confruntări violente, informează AFP. “Ieri, soldaţi ruşi au preluat controlul asupra oraşului Novoazovsk”, localitate frontalieră cu 11.000 de locuitori, situată la doar câţiva kilometri de graniţa cu Rusia, a anunţat Consiliul Naţional pentru Securitate şi Apărare al Ucrainei pe Twitter, adăugând că numeroase alte oraşe din apropiere au fost de asemenea capturate.
Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a cerut joi Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene şi ţărilor membre G7 să blocheze activele ruse până când Moscova îşi va retrage forţele de pe teritoriul ucrainean şi a solicitat convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, informează Reuters. În cadrul unei reuniuni guvernamentale, Iaţeniuk a cerut SUA, UE şi G7 să blocheze activele şi finanţele ruse până când Moscova îşi va retrage forţele armate, echipamentul şi agenţii. El a mai spus că Ministerul Finanţelor va vinde 340 milioane de dolari Băncii Centrale pentru a sprijini rezervele şi pentru a ajuta la stabilizarea grivna (moneda ucraineană).
Şeful Guvernului ucrainean le-a cerut totodată partenerilor săi occidentali să convoace o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU în legătură cu prezenţa din ce în ce mai mare a trupelor ruse pe teritoriul ţării sale, informează EFE, preluată de Agerpres. “Rusia şi-a crescut substanţial prezenţa militară în Ucraina”, a denunţat Iaţeniuk, după contraofensiva lansată de separatiştii proruşi în estul Ucrainei şi după arestarea, în urmă cu două zile, a zece militari ruşi pe teritoriul ucrainean.
Reacţie a OSCE
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) organizează joi o reuniune specială privind “încălcările ruse în Ucraina”, a anunţat misiunea americană pe lângă organizaţia internaţională cu sediul la Viena, relatează AFP. OSCE a confirmat la rândul său organizarea unei reuniuni consacrate “celor mai recente evoluţii din Ucraina”, în condiţiile în care există din ce în ce mai multe acuzaţii privind implicarea directă a militarilor ruşi în estul Ucrainei.
Autorităţile ucrainene au acuzat trupele ruse că operează pe teritoriul lor pentru a-i susţine pe separatiştii proruşi care se confruntă cu forţele guvernamentale ucrainene. Moscova neagă aceste acuzaţii, însă NATO şi Polonia susţin că au dovezi.
Ambasadorul american la Kiev a reiterat acuzaţiile joi dimineaţă, în timp ce preşedintele francez Francois Hollande a avertizat că o eventuală prezenţă militară rusă în Ucraina ar fi “intolerabilă şi inacceptabilă”.
OSCE, instituţie creată în timpul Războiului Rece, a avut de la începutul crizei din Ucraina un rol de spaţiu de dialog între Moscova, Kiev şi puterile occidentale. Ea a trimis de asemenea câţiva zeci de observatori în Ucraina.
Separatiştii recunosc ajutorul rusesc
“Premierul” autoproclamatei “republicii populare Doneţk”, Aleksandr Zaharcenko, recunoaşte că la luptele rebelilor împotriva armatei ucrainene în Donbas participă şi militari ruşi, informează Unian.ua, citat de Agerpres. Potrivit lui Zaharcenko, combatanţii din estul Ucrainei nu au ascuns niciodată că printre ei sunt mulţi ruşi, fără de care lor “le-ar fi fost foarte greu”. “Printre voluntarii din Rusia sunt foarte multe foste cadre militare ruse, ei luptă împreună cu noi, înţeleg că aceasta este o datorie”, a spus aşa-zisul premier al republicii Doneţk.
În afară de aceasta, după cum recunoaşte Zaharcenko, de partea separatiştilor luptă şi militari ruşi încă în exerciţiu. La rândul său, ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a acuzat joi Rusia că este “implicată direct” în confruntările dintre insurgenţii proruşi şi forţele guvernamentale din estul Ucrainei, informează AFP.
“Un număr în creştere de trupe ruse intervin direct în luptele de pe teritoriul ucrainean”, a scris Pyatt pe contul său de Twitter. El a adăugat că Moscova era “prin urmare implicată direct în confruntări” şi că şi-ar fi trimis în Est “cel mai recent sistem al său de apărare antiaeriană, care include şi (sistemul) Panţir-S1”.
Washingtonul a acuzat totodată Moscova că trimite soldaţi în Ucraina fără să le spună lor sau familiilor lor unde se duc.
