Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, a acordat un interviu cotidianului german Die Zeit, în care, la sugestia autorului, face referire şi la România şi Ungaria, în contextul problemelor înregistrate de statele europene în materie de respectare a statului de drept.
Declaraţia comisarului, scoasă din context şi pusă în prim-plan de presa din România, părea un nou avertisment dur adresat ţării noastre.
Reacţie la Bucureşti
Reacţia politicienilor nu s-a lăsat prea mult aşteptată. Vasile Blaga, preşedintele PDL, a declarat că afirmaţiile comisarului european s-ar putea reflecta într-un raport MCV negativ şi o amânare a intrării ţării noastre în Schengen, scrie agerpres.ro.
În replică, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că Viviane Reding nu a făcut comentarii negative la adresa României, afirmaţiile acesteia fiind traduse eronat.
"Doamna Reding a avut un interviu pe altă temă, o altă abordare strictă în funcţia pe care a avut-o de comisar după atâţia ani de zile. A făcut o treabă bună, eu am o relaţie foarte bună cu ea, nu a spus nimic de România şi nici nu a făcut comentarii negative la adresa României. E o traducere eronată (...) pe care aţi preluat-o toţi. Eu ştiu despre ce este vorba şi ştiu cum este interviul făcut de domnia sa într-un ziar german şi vă rog să traduceţi aşa cum trebuie contextul. E o discuţie pe care domnia sa a avut-o cu privire la instrumentele pe care Comisia Europeană le are şi cu privire la acea opţiune nucleară în cazul în care în anumite state există derapaje de la statul de drept", a spus Zgonea, la Palatul Parlamentului.
El a adăugat că în România nu au fost şi nu sunt derapaje de la statul de drept, iar, în această perioadă importantă, presa ar trebui să nu încerce să aducă în opinia publică teme false care ne pot slăbi ca stat european, relatează agerpres.ro.
"În momentul în care discutăm despre viitorul ciclu financiar 2014 - 2020 şi încercăm să negociem cu toate instituţiile noastre o nouă funcţie de comisar european puternică pentru România vă rog să fim foarte atenţi de acum înainte şi la nivelul comisarilor europeni care sunt oameni politici vor apărea abordări aparţinând grupurilor din care fac parte, fie cel social- democrat, fie cel popular, aşa cum este opinia doamnei Reding", a mai spus preşedintele Camerei Deputaţilor.
Ponta:”Traducere specific românească”
Ulterior, însuşi premierul Victor Ponta a afirmat că declaraţia a fost greşit tradusă. “Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, nu a menţionat negativ România, a fost o traducere 'specific românească'", a declarat Ponta, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul PSD.
"Întâi, sigur că am luat şi eu în serios, după care am văzut că, evident, n-a zis aşa şi că e o traducere specific românească. Norocul meu că m-am obişnuit cu presa română, care traduce după ureche câteodată ce-a zis Viviane Reding. (...) Biata doamnă Reding n-a zis că România sau Ungaria... Dar cine a tradus asta? Dvs. nu verificaţi niciodată dacă e o veste rea, dacă e o veste bună o verificaţi. Dacă e o traducere rea, nu o verificaţi niciodată, nu vă uitaţi pe site-ul ziarului respectiv? Eu am obiceiul să verific", a afirmat premierul Ponta.
Doamna Reding a afirmat, în interviul pentru Die Zeit, că aparţine acelei categorii de oameni politici care spun că “după depăşirea crizei economice este nevoie de alte schimbări”. “Mă refer la zona protecţiei statului de drept. Astăzi, dacă un stat membru UE îngrădeşte şi încalcă normele statului de drept, noi avem o singură posibilitate de a sancţiona:'opţiunea nucleară', adică retragerea dreptului de vot pentru acea ţară. Avem nevoie de alte posibilităţi, mai diferenţiate, fiindcă există o serie de state membre unde statul de drept este în continuare pus în pericol sau chiar pus sub semnul întrebării”, a spus Reding.
“Vorbiţi despre România şi Ungaria”, i-a spus jurnalistul german. “Da, dar nu numai. În multe alte ţări ar fi indicat să urmărim respectarea normelor statului de drept”, a răspuns Reding.
Clarificări de la purtătorul de cuvânt al lui Reding
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a comisarului european, Mina Andreeva, a declarat că “nominalizarea României şi Ungariei printre ţările membre cu probleme privind statul de drept într-un interviu pentru Die Zeit nu reflectă preocupări noi privind situaţia din România, ci reprezintă doar exemple de cazuri concrete în care valorile fundamentale au fost în pericol în trecut”, relatează agerpres.ro.
“Faptul la care se referea dna Reding în interviu este că am constatat în trecut crize ale statului de drept în mai multe ţări, şi a dat ca exemplu România şi Ungaria, dar aceasta nu este ceva nou”, a declarat Mina Andreeva în cadrul briefingului de presă cotidian al Comisiei Europene (CE). Ea a precizat că Viviane Reding a mai făcut acest lucru și în discursul pe care l-a susţinut în urmă cu o lună privind posibilitatea instituirii unui mecanism care să protejeze valorile fundamentale ale UE, printre care şi statul de drept.
Purtătoarea de cuvânt a comisarului european pentru Justiţie şi drepturi fundamentale a subliniat că Viviane Reding a precizat în mod clar că “niciun mecanism nu trebuie să facă discriminare între state membre, ci trebuie să se aplice tuturor statelor membre”.
Olivier Bailly, un alt purtător de cuvânt al CE, a precizat că Ungaria şi România au fost menţionate, împreună cu alte state, şi de preşedintele Jose Manuel Barroso în discursul privind starea Uniunii din 11 septembrie “ca exemple de ţări unde am întâlnit probleme cu valorile democratice şi statul de drept în ultimii câţiva ani”.
“Deci nu este nimic nou, nu evidenţiem numai aceste state membre, dar ne referim la situaţii din anumite ţări şi vicepreşedintele Viviane Reding a făcut la fel în discursuri recente”, a spus Bailly.