Zvonuri si asteptare

La Hadassah, spitalul unde Sharone este internat de miercuri seara, operatorii televiziunilor au fost repartizati in trei sectoare neoficiale: unul pentru posturile israeliene, altul al vorbitorilor de limba engleza si al treilea pentru posturile arabe, extrem de active la fata locului.
Veteranul purtator de cuvant al premierului Sharon, Ra’anan Gissin, care face curse intre spital si numerosul grup al ziaristilor, le acorda atentie in mod egal, in numele transparentei. Trecerea orelor si, de acum, a zilelor face loc obisnuintei cu "situatia de criza". Ca de obicei, in meseria asta, incepi sa devii imun la durere. Ba chiar faci loc umorului negru. Ashel Pfeffer, de la cotidianul israelian de limba engleza Jerusalem Post, remarca faptul ca fotoreporterii veniti la fata locului incepusera sa-si calculeze locatiile pentru ceremonia funerara inca din noaptea de miercuri spre joi!

BARFE. Bursa zvonurilor merge struna printre ziaristii veniti sa faca de garda la spital. Zvonuri ca Sharon e deja mort, dar ca nu sunt pregatite autoritatile de ceremonia funerara am auzit inca de dinainte de a parasi Bucurestiul. Ba chiar cineva ma sfatuia sa vin abia duminica, atunci cand se presupunea ca va fi anuntat decesul. Zvonuri! Apar si dispar, din lipsa de elemente care sa le alimenteze. Dincolo de ele e munca in sine, e asteptarea care macina si vremea capricioasa care ne da de furca tuturor. E mai ales imbranceala de la momentele in care presei i se furnizeaza informatii despre starea premierului. Nimeni nu mai tine cont de nimic. Lupta pentru un loc cat mai bun de filmare spulbera caractere si scoate ce-i mai rau din oameni. Se dau coate, se calca bataturi, se injura in limbi variate. Vedete ale posturilor de televiziune CNN, BBC, ABC sau Fox, RTL se perinda printre cabluri si transmit in cort improvizat, ca orice muritor de rand...

DISPOZITII SEVERE. Securitatea de la spital e pe masura pacientului, iar orice scapare ar insemna, poate, o nenorocire. Cordoane de securitate inconjoara intregul perimetru, masini ale Politiei stau aliniate in apropiere. Nimeni nu are voie sa patrunda in incinta spitalului cu o camera foto sau un laptop. Si totusi, daca scapi, atunci esti aspru criticat si ti se ia camera foto cu totul. Am reusit totusi sa trec de vigilii de la poarta si sa fotografiez un grup de evrei ultrareligiosi in perimetrul "de securitate" din fata intrarii principale si a corpului de cladire care adaposteste terapia intensiva. Se rugau pentru Sharon cantand cantece religioase si rostind rugaciuni cu voce tare. Ceva mai departe de ei, dincolo de cordoanele de securitate, un tata insotit de fiul lui, de numai 4 ani, avea un mesaj pentru premier. Micutul facuse un desen, pentru a-l darui lui Sharon, dar a tinut sa spuna ziaristilor ca vrea ca premierul "sa se faca bine, sa bea apa si sa manance".