Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat, ieri, câștig de cauză fostei șefe a DNA. Laura Codruța Kovesi s-a îndreptat împotriva României, reclamând faptul că a fost revocată din funcție și că i s-ar fi încălcat dreptul la libera exprimare. Curtea a arătat că nu are convingerea că legislația românească i-ar fi permis lui Kovesi să atace în instanță decretul lui Klaus Iohannis, prin care a fost revocată din funcție, deoarece acest decret a fost semnat prin obligarea președintelui de către CCR. În zadar a încercat reprezentanul Guvernului la CEDO să convingă instanța europeană că, având caracter de act administrativ, un decret prezidențial poate fi atacat în instanță, în baza Legii Contenciosului Administrativ. Și nu doar decretul de revocare, ci și raportul ministrului Justiției, care a făcut propunerea de revocare. Raport care, în cazul lui Augustin Lazăr, a fost bine-mersi atacat la Curtea de Apel Alba Iulia. Hotărârea CEDO poate fi revizuită și, în plan intern, spun specialiștii în drept, nu are efecte devastatoare din punct de vedere juridic. În plan politic, însă, această hotărâre va declanșa o serie de atacuri, fără precedent, la adresa Curții Constituționale.
În plângerea formulată la CEDO, Laura Codruța Kovesi a susținut că, prin revocarea sa din funcția de șefă a DNA, a fost încălcat articolul 6.1 din Convenția CEDO, deoarece dreptul de a-și îndeplini funcțiile de procuror-șef până la expirarea mandatului său de trei ani a fost clar prevăzut de dreptul intern relevant. Mai mult, ea arată că, deși a existat un drept de a contesta procedura de revocare, descrisă de articolul 54 alineatul (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorulor, în circumstanțele specifice ale cauzei sale acest drept „a fost limitat prin decizia Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018”.
În motivare, CEDO observă că plângerea reclamantei privește lipsa de acces la o instanță în legătură cu scoaterea ei din funcția de procuror șef al DNA, îndepărtare pe care o consideră bazată pe opiniile sale cu privire la propunerea ministrului Justiției sau a adoptării unor reforme legislative care afectează sistemul judiciar. Curtea constată că, în conformitate cu articolul 54 alineatul (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, scoaterea procurorilor din funcții superioare este „efectuată de președintele României”. „Raportul ministrului Justiției și decizia nr. 358 de la Curtea Constituțională erau elemente anterioare exclusiv eliminării reclamantei din funcția ei. (...) Mai mult, Curtea Constituțională, în decizia sa, a menționat în mod specific că efectele substanțiale ale propunerii de demisie formulate de ministru ar putea fi produse numai la semnarea decretului de înlocuire de către președintele României”, se arată în document.
Kovesi a susținut că Raportul ministrului Justiției nu poate fi considerat o decizie administrativă în domeniul de aplicare a dreptului administrativ, întrucât nu a produs efecte în sine, necesitând în schimb intervenția președintelui sau a Curții Constituționale. Raportul a fost doar un act preliminar, o propunere care trebuia să treacă mai întâi prin controlul CSM și ulterior să fie transpusă într-un decret emis de președintele României.
Decretele prezidențiale pot fi atacate în Contecios. Doar ex-șefa DNA spune că „nu prea” se poate
Citește pe Antena3.ro
Această argumentație, menținută și de CEDO, reprezintă, spun juriștii, o „șmecherie” a reclamantei. Kovesi susține că, deși articolul 126 alineat 6 din Constituție și Legea nr. 544/2004 privind contenciosul administrativ garantează dreptul de a face plângere împotriva oricărei decizii administrative, în cazul ei instanțele ar fi fost limitate la revizuirea decretului de revocare emis prin obligarea de către CCR, în decizia din 30 mai 2018.
Ei bine, realitatea este aceea că Legea 554/2004 arată că actele administrative pot fi atacate în contencios administrativ. Acest lucru este statuat chiar printr-o altă decizie a CCR, având numărul 459/2004, care stabilește că decretul prezidențial este un act administrativ individual sau normativ, o manifestare unilaterală de voință, realizată în scopul de a produce efecte juridice. Însă Curtea Constituțională mai arată că, în măsura în care, prin obiectul de reglementare, decretul prezidențial nu se circumscrie sferei actelor exceptate, el poate fi atacat în contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004. Mai concret, specialiștii în Drept consultați de “Jurnalul” arată că însuși referatul ministrului Justiției, prin care a fost făcută propunerea de revocare, putea fi atacat în contencios administrativ, putându-se solicita instanței suspendarea prododucerii efectelor acestuia, până la soluționarea procesului. Cât privește decretul prezidențial, acesta poate fi și a și fost atacat în instanță, în mai multe rânduri. “Cel mai relevant caz din acest punct de vedere este acțiunea formulată de Ministerul Apărării Naționale la Curtea de Apel București, prin care s-a solicitat anularea decretului prezidențial cu privire la numirea de către președinte a actualului ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, la conducerea Statului Major General. Instanțele nu numai că au judecat speța, dar au și soluționat-o pe fond, stabilind, definitiv, să respingă acțiunea Ministerului, după ce, anterior, dispuseseră suspendarea acestui act administrative”, au precizat sursele citate.
Curtea a decis astfel „pentru că nu este convinsă” că există căi de atac interne
Același lucru l-a susținut, în fața CEDO, rerezentantul Guvernului României, în speța „Kovesi vs România”, arătând că reclamanta și-ar fi putut, dacă ar fi vrut, revendica drepturile civile în fața instanțelor de contencios administrativ. „Solicianta ar fi putut contesta, direct în fața instanțelor administrative, Raportul ministrului Justiției, decizia CSM din 26 februarie 2018 sau Decretul de revocare”, a precizat reprezentantul Executivului de la București.
Până și CEDO recunoaște, în motivarea deciziei, că dreptul intern românesc prevede, într-adevăr, posibilitatea generală de a contesta în fața instanțelor administrative orice decizie administrativă, admițând că decretul prezidețial este o astfel de decizie administrativă în sensul legii. Cu toate acestea, CEDO a marșat pe teoria lui Kovesi, înțelegând că limitele specifice stabilite de CCR ar fi făcut ca o plângere în fața instanțelor administrative să devină eficientă „numai pentru examinarea legalității externe a decretului prezidențial, oferind doar o examinare formală”. „ Curtea nu este convinsă de faptul că reclamanta a avut un remediu intern disponibil pentru a ataca în mod eficient în instanță ceea ce intenționa într-adevăr să conteste, și anume motivele înlăturării sale din funcția de procuror-șef al DNA prin decretul prezidențial din 9 iulie 2018, în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale din 30 mai 2018. Toate posibilitățile de control judiciar s-au limitat la revizuirea oficială a decretului de înlăturare, în timp ce examinarea adecvării motivelor, relevanța presupuselor fapte pe care s-a întemeiat sau îndeplinirea condițiilor legale pentru validitatea sa, în special aprobarea propunerii al ministrului Justiției de către CSM, au fost exclusive”, se mai arată în motivare. Ca atare CEDO, cu unanimitate de voturi (din complet făcând parte și Iulia Moțoc – numită de Băsescu, după ce DNA a fabricat un dosar penal împotriva familiei fostului judecător CEDO Corneliu Bârsan), a constatat că obiecția Guvernului României, cu privire la faptul că Laura Codruța Kovesi nu și-a epuizat căile de atac interne, este neîntemeiată și, ca atare, respinsă. Mai departe, CEDO admite încălcarea articolelor 6.1 și 10 din Convenția CEDO în cauza „Kovesi vs România”. Hotărârea nu este definitivă și poate fi cerută revizuirea ei. Este greu spre imposibil de crezut, însă, că Guvernul Orban își va exercita acest drept „Această hotărâre va deveni definitivă în circumstanțele prevăzute la articolul 44 § 2 din Convenție. Poate face obiectul revizuirii”, se arată în motivare.
Fost judecător: Juridic, decizia nu înseamnă mare lucru. Politic, va începe asaltul împotriva CCR
Adrian Toni Neacșu, fost judecător, fost mebru al CSM și actual avocat, a explicat, în exclusivitate pentru „Jurnalul”, care a fost de fapt situația ridicată în acest proces. „Doamna Kovesi a susținut că nu a putut ataca în instanțele românești decretul prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, deoarece acest act, în susținerea dumneaei, nu poate fi abrogat. Și CEDO a mers pe aceeași teză, menționând că, prin Hotărârea pronunțată în 2018, CCR l-a obligat pe președinte să emită decretul de revocare, motiv pentru care acest decret nu poate fi atacat”, arată avocatul Neacșu.
În realitate, însă, Laura Codruța Kovesi își putea exercita căile de atac la instanțele interne și, numai după epuizarea acestora, se putea îndrepta cu acțiune la CEDO. Afirmația că un decret prezidențial nu poate fi atacat în instanță sau că, și în situația în care a fost atacat, acțiunea va fi respinsă de plano nu este susținută juridic. Argumentația este o șmecherie care a ținut chiar la CEDO.
Ca și în cazul lui Kovesi, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader a formulat, în toamna anului 2018, o cerere de revocare din funcție a procurorului general al României, Augustin Lazăr. Cererea a fost întemeiată prin întocmirea unui raport amplu, pe care Augustin Lazăr l-a atacat în contencios administrativ, la Curtea de Apel Alba Iulia, cerând, în principal, anularea actului administrativ în cauză și, în subsidiar, suspendarea producerii efectelor sale juridice până la finalizarea procesului. Faptul că acest proces nu a mai continuat este doar rezultatul faptului că Augustin Lazăr a ieșit la pensie, de bunăvoie.
Decretele prezidențiale pot fi atacate în instanță. Dovadă în acest sens stau cel puțin două procese prin care se cere anularea Decretului nr. 195/2020 și 240/2020, prin care a fost instituită, la nivel național, starea de urgență. Unul dintre aceste procese a fost deschis la Curtea de Apel Cluj-Napoca, unde un cetățean pe nume Aurel Demeter a formulat, în atenția Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, o acțiune prin care cere judecătorilor să anuleze actul administrativ denumit Decret Prezidențial nr. 195/2020. Al doilea proces a fost înregistrat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel Iași, fiind formulat de un cetățean pe nume Bogdan Mihail Zamfir, prin care reclamantul solicită magistraților să dispună anularea articolului 1 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, dar și a articolului 2 din Decretul Prezidențial nr. 195/2020.
Adrian Toni Neacșu mai subliniază că, din punct de vedere juridic, decizia CEDO în cazul Kovesi va avea efect doar în sensul unei probabile modificări a legislației interne, în sensul introducerii în Legea 303/2004 a prevederilor din Legea 554, prin care se arată calea de atac împotriva decretului de revocare. În plan politic însă, avocatul este convins că vor exista atacuri ale sistemului împotriva Curții Constituționale.
Valer Dorneanu: CCR nu este criticat în decizia CEDO
Președintele Curții Constituționale a României, Valer Dorneanu, a reacționat după ce CEDO i-a dat câștig de cauză, ieri, Laurei Kovesi. Acesta a precizat că nu are niciun sentiment, „nici de bucurie, nici de nimic”, dar apreciază că cei care doresc să analizeze cu “obiectivitate şi fără părtinire” decizia vor observa că "nu există nicio critică la adresa Curţii Constituţionale". "I-aş ruga pe toţi care vor să analizeze obiectiv decizia CEDO, în raport de Curtea Constituţională, să observe următorul lucru: n-am fost noi atacaţi de doamna Kovesi, nu noi am figurat parte acolo, iar cine citeşte cu obiectivitate şi fără părtinire decizia CEDO să vadă că nu o să găsească nicio critică la adresa deciziei Curţii Constituţionale sau a activităţii Curţii Constituţionale şi o să vadă, în esenţă, că nu decizia Curţii Constituţionale sau o anumită conduită a Curţii Constituţionale a stat la baza deciziei", a precizat președintele CCR. Dorneanu arată că la baza deciziei au stat două articole din Convenţia Drepturilor Omului pe care le-a invocat şi Laura Codruţa Kovesi în sesizare, "care se referă la cu totul altceva''. ''Cine vrea să adâncească cercetările să se uite la sesizare şi la decizie şi să o citească cu obiectivitate", a conchis acesta.
La rândul său, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a declarat că pe firul procesului de demitere a lui Kovesi au fost trei factori care și-au împlinit misiunea. “Eu ca ministru am făcut raportul de evaluare şi am propus revocarea. A fost sesizat CCR, ministrul nu este autor al dreptului de sesizare a Curţii. CCR a luat o decizie şi preşedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Ministrul nu are drept de sesizare a CCR, acest drept îl are presedintele, o au președinții Camerei Deputaților și Senatului sau Guvernul. CCR a dat o decizie și presedintele a revocat-o în baza acelei decizii. Președintele nu a revocat-o în baza propunerii mele”, a precizat Tudorel Toader.
Kovesi, susținută în proces de... Soros
Nu putem omite un detaliu mai mult decât elocvent cu privire la procesul câștigat de Laura Codruța Kovesi la CEDO. Din partea societății civile, au avut calitatea de intervenient mai multe organizații civice, printre care și Open Society Justice Initiative. Aceasta este o „ramură” a Open Society Foudation, patronată de celebrul magnat George Soros, ale cărui ONG-uri din România au militat activ pentru Laura Codruța Kovesi. Open Societi justice Initiative a luat chiar cuvântul în proces, susținând că „demiterea unui procuror-șef a fost o dispută pentru un drept civil și a intrat în sfera de aplicare a articolului 6.1 din Convenție, întrucât trebuia să fie înconjurată de garanțiile oferite de articolul menționat pentru a proteja independența procurorilor șefi ca o componentă a statului de drept”.
