Măcelul politic franțuzesc din care Kovesi s-a ales cu Parchetul European

Acum un an s-a tranșat în manevre de culise numirea șefului Parchetului European. Secretele unui scandal politico-judiciar, care ies acum la iveală la Paris, arată și cum s-a deschis pentru Codruța Kovesi calea pentru numirea în fruntea noii instituții europene. Jocurile „aranjate” de procurori pentru eliminarea din cursa prezidențială a candidatului cu mari șanse la Elysee în 2017 au ajuns, în iulie 2019, la „compromisul Kovesi” ca soluție într-o problemă care îl frigea pe Macron.

În 10 iunie 2020, comisia parlamentului francez care investighează „independența justiției” o audiază pe fosta șefă a Parchetului Național Financiar (PNF). Eliane Houllet , care condusese instituția în perioada 2014-2019, face o declarație bombă: „În dosarul Fillon, m-am aflat sub presiunea procurorului general”. Afirmația pune într-o altă lumină o afacere politico-judiciară care, la începutul anului 2017, a zguduit campania electorală pentru alegerile prezidențiale din Franța. Francois Fillon, premier în perioada 2007-2012, era candidatul dreptei republicane, cu mari șanse, potrivit sondajelor, să-i succeadă socialistului Hollande la Palatul Elysee. Dar apele se tulbură după o serie de dezvăluiri în presă, care îl acuză pe Fillon că și-ar fi angajat soția și fiul pentru activități fictive la cabinetul de europarlamentar. PNF se autosesizează și deschide un dosar pentru investigația financiară a candidatului la prezidențiale. Scandalul este întreținut de presă, adversarii politici demolează persoana care părea incoruptibilă; presiunea uriașă îl face pe Fillon să se retragă din cursă. Susținătorii lui politici acuză „o lovitură de stat constituțională orchestrată de stânga franceză cu ajutorul procurorilor”. Macron va fi ales în luna mai 2017 președintele Republicii Franceze. Fillon rămâne cu cariera politică distrusă și cu un dosar care nu are o soluție definitivă nici în 2020.

Palatul Elysee, în fierbere

Eliane Houllet declară acum că investigația PNF se putea încheia fără mari probleme pentru Fillon, cu o amendă administrativă, care nu putea avea consecințe pentru poziția lui de candidat la președinția franceză. Dar procurorul general Catherine Champrenault, numit de ministrul Justiției, presa continuu, cerând informații despre caz. În aceste condiții de presiune a fost deschisă o cercetare penală în cazul Fillon, cu consecințele cunoscute. Houllet mai face câteva precizări privind condițiile în care și-a încheiat mandatul de cinci ani la șefia PNF în vara anului 2019.

Pe tapet se aflau mai multe dosare de cercetare a unor personaje politice. Cel mai fierbinte era cazul Alexis Kohler, secretarul general de la Elysee, numit de presă „fratele geamăn al lui Macron”. În iunie 2019, împotriva lui Kohler procurorii de la PNF deschid cercetări preliminare pentru un delict de corupție. Era suspectat că s-a aflat în conflict de interese când a participat, ca reprezentant al statului, la decizii financiare substanțiale în favoarea unei companii a familiei. „Afacerea Kohler” îl pune pe Macron într-o situație foarte dificilă care vine în plus peste protestele vestelor galbene care vandalizau Parisul și valul de greve generale care respingeau reforma sistemului de pensii gândită împreună cu „fratele geamăn”.

Căutăm capac bun pentru scandalul din PNF

Șefa PNF, în mâna căreia se afla dosarul Kohler, era pe încheiere de mandat, plecare oficializată în 30 iunie 2019. Relațiile ei cu procurorul general, doamna care o presase în ancheta Fillon, nu erau dintre cele mai cordiale, după cum a declarat în fața comisiei parlamentare. A pus sub semnul întrebării deciziile procurorului general care a „rezolvat” în perioada iulie-august, până la numirea definitivă a succesorului, problema fierbinte de la Elysee.

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

În august 2019, Kohler este scos de sub ancheta de corupție pe semnătura unui șef interimar al PNF, care gira conducerea instituției măcinate de conflicte interne. Procurorul general plătește și ea polițe fostei subalterne când declară că cei patru procurori adjuncți o reclamau pe Eliane Houlette. Nu uită să amintească nici procedura deschisă în septembrie 2019 împotriva „pensionarei” Eliane Houlette pentru violarea secretului unei anchete. În acest ghem de conflicte este scos din pălărie numele lui Jean Francois Bohnert. Acesta se afla însă lansat în cursa pentru postul de șef al Parchetului European, unde concura „cap la cap” cu Codruța Kovesi. Ministrul Justiției anunță la Paris, în 30 iulie 2019, că îl propune pe Bohnert pentru funcția de șef al PNF.

Presiuni de la anonimi pe TWITTER

Procurorul Bonhert a menționat că asupra lui au fost făcute presiuni pentru a renunța la candidatura pentru funcția de conducere a Parchetului European. „Au apărut mesaje pe Twitter care îmi cereau să-mi retrag candidatura”, declara Bonhert într-un interviu pentru publicația Politico în iulie 2019.

Codruța câștigă un concurs de împrejurări

În vara lui 2019, Parlamentul European o susținea pe Kovesi iar Consiliul European, pe francezul Bohnert, cei doi candidați rămași în cursă pentru funcția de procuror șef european. Finalul poveștii se știe. Mai puțin cunoscute sunt detaliile „retragerii” lui Bohnert, procuror cu o carieră impecabilă, cu experiență în instituțiile europene, la Eurojust, bun cunoscăror al mecanismelor penale din Zona Euro, poliglot care vorbea șase limbi străine.

Ne-am aflat ca în bancul cu milițianul care n-a putut să-i dea o indicație unui turist străin venit în România, deși a fost întrebat în câteva limbi străine. „Și la ce i-a folosit că știa atâtea limbi?” nu este doar poanta în povestea cu tablagiului nostru. Codruța era „recomandată” de destituirea din funcție de șef DNA prin decret al președintelui Iohannis, la care se adaugă un val de contestări, cel puțin la fel de mare cât soclul „statuii” care i se făcuse la comanda sistemului. În joc este introdus Dacian Cioloș, favoritul cancelariilor francofone, care devine „balamaua” între Palatul Elysee și Palatul Cotroceni. Cioloș fusese desemnat în Parlamentul European ca șef al grupului politic macronist cu sarcina de a da peste cap negocierile între PPE și Socialiști pentru funcțiile de vârf ale Uniunii Europene.

Pentru că la Elysee fierbea problema „fratelui geamăn”, Cioloș primește o sarcină care îi vine mănușă. Dator la București sistemului care o susținea pe Kovesi, aruncă „bomba”: în curând președinția Franței va anunța că o sprijină pe româncă. Surpriza fusese abil pregătită în „laboratoarele de cadre”, cu știri pe surse despre retragerea lui Bohnert, programat fără voie să stingă scandalurile din PNF. În 9 iulie, acesta declară public că își menține candidatura.

În 19 iulie, un comunicat al Palatului Cotroceni menționează o convorbire telefonică Iohannis-Macron în care „în virtutea bunei colaborări și a bunei înțelegeri între cei doi șefi de stat, președintele Macron i-a transmis președintelui Iohannis că va retrage candidatura lui Jean Francois Bohnert și că o va susține pe doamna Laura Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European”.

Comunicatul de la Cotroceni din 19 iulie 2019 poate fi și acum considerat parțial un fake news. Macron nu putea retrage candidatura lui Bohnert, fie și din simplul motiv că înscrierea în cursa la postul respectiv era în nume personal, nu la propunerea sau în numele statului. Apoi, convorbirea respectivă nu a fost confirmată de Palatul Elysee. În fine, Bohnert era în acel moment hotărât să continue „finala” cu Kovesi. Ce s-a petrecut în ultimele zece zile din iulie 2019, doar poliglotul Bohnert va putea povesti. După 30 iulie, când ministrul Nicole Belloubet a anunțat că-l propune pe Bohnert la șefia PNF, Kovesi a alergat singură spre postul din Luxemburg.

În joc este introdus Dacian Cioloș, favoritul cancelariilor francofone, care devine „balamaua” între Palatul Elysee și Palatul Cotroceni.