Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Închisorile din România sunt suprapopulate cu circa 9.000 de deținuți, dar au și un personal insuficient în structura sistemului penitenciar. Un act oficial al Ministerului Justiției apreciază ca necesară suplimentarea cu 5.051 de posturi în unitățile Administrației Naționale a Penitenciarelor. Aceste două cifre dau o imagine a tensiunii din sistemul penitenciar românesc. România, aflată sub măsura de avertizare a deciziei-pilot, trebuie să prezinte la CEDO până la sfârșitul anului un calendar pentru remedierea radicală a situației din pușcării.
Sunt în curs de elaborare măsuri legislative pentru schimbarea legislației penale, de aplicare unitară a compensării executării pedepselor pentru condițiile de supraaglomerare, fiind în așteptare angajarea pentru executarea alternativă a pedepselor, extinderea dreptului la muncă al deținuților. În același timp, la fel de presante sunt și acțiunile pentru asigurarea personalului necesar funcționării normale a penitenciarelor pe toate palierele de activități specifice - pază, supravghere, escortă, educație, medical, administrativ, economic. Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice un proiect de act normativ care vizează corecții de substanță în privința numărului de posturi din ANP și unitățile subordonate, nemodificat din anul 2009. Prin schema din HG 652/2009 numărul maxim de posturi este stabilit la 15.041. Sindicatele din penitenciare susțin, pe lângă cererile de mărire a salariilor, și o redimensionare a schemelor, în acord cu volumul de muncă și complexitatea sarcinilor. În ultimii doi ani, 1 din 6 angajați a plecat din sistem și 61 la sută din funcții sunt neocupate; în 2016 s-au înregistrat aproape 600.000 de ore suplimentare nerecuperate.
Proiect pentru 5-7 ani, fără finanțare suplimentară
Nota de fundamenare anunță că, în urma analizei activităților efectiv desfășurate, corelate cu standardele de personal, a rezultat un necesar total de posturi în sistemul penitenciar de 20.102 posturi, față de cele 15.041 în prezent, deci o suplimentare necesară de 5.061 posturi. Această creștere spectaculoasă, cu o treime a numărului maxim de posturi față de nivelul din anul 2009, se va realiza nu într-o singură tranșă, ci într-un orizont de timp de aproximativ 5-7 ani.
Actul normativ precizează însă că suplimentrea numărului de posturi “nu are impact financiar, ci permite doar deblocarea unor domenii de activitate din sistem unde există posibilitatea atragerii de personal”. Practic, va rămâne același număr de posturi finanțate în sistem, dar numărul suplimentar acordat prin acest proiect va permite efectuarea de premutări de posturi între structuri (proceduri de schimbare în funcție, mutări, transformări de posturi conform necesităților), lucru ce nu se poate realiza cu numărul de posturi actual, se explică în Nota de fundamentare. În consecință, suplimentarea reală este de 1.000 de posturi.
Gardienii împart pușcăria cu deținuții
Condițiile mizerabile din majoritatea pușcăriilor nu-i afectează doar pe deținuți. Gardienii sunt și ei obligați să trăiască în mediul nesănătos, violent, împart cu deținuții o parte din privațiunile mediului carceral, sunt expuși bolilor. Lipsa cronică de personal îi lasă în unele situații pradă agresiunilor, sistemele de securitate fiind rarefiate. Rata de îmbolnăviri a personalului operativ este agravată de stres, de programele prelungite impuse; unii clachează și ajung la gesturi disperate. Doi gardieni s-au sinucis în acest an la Poarta Albă. La Penitenciarul Miercurea Ciuc și-au luat viața, într-un an, alți doi angajați. ANP nu publică date statistice despre sinuciderile din rândul angajaților. Anul trecut, un val de revolte ale deținuților a fost greu potolit. Condițiile de ev mediu din multe pușcării fac din angajații penitenciarelor condamnați la locul de muncă.
Citește pe Antena3.ro
