x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Locale Presiunea migraţiei ilegale la frontiera româno-ungară a crescut foarte mult

Presiunea migraţiei ilegale la frontiera româno-ungară a crescut foarte mult

24 Aug 2017   •   12:31
Presiunea migraţiei ilegale la frontiera româno-ungară a crescut foarte mult

Presiunea migraţiei ilegale a crescut foarte mult la frontiera româno-ungară, doar în perioada 1 iulie-21 august fiind cât aproape în primul semestru, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea, chestorul de poliţie Marin Bondar. 

"Dacă în primul semestru al anului 2017, la frontiera româno-ungară din competenţa inspectoratului au acţionat 947 de persoane, care au încercat să treacă ilegal graniţa, în perioada 1 iulie-21 august, au acţionat 661 de persoane. Într-o lună şi jumătate este foarte mult, ceea ce înseamnă că migraţia şi presiunea la frontiera cu Ungaria au crescut foarte mult", a precizat şeful ITPF Oradea. 

Din cei 661 de migranţi, 567 au încercat să iasă pe frontiera verde şi 94 prin punctele de trecere a frontierei (în automarfare sau cu documente false). Din cei 567, un număr de 260 au fost reţinuţi în tentativă de trecere, doi au reuşit să treacă frontiera, iar 305 au fost reţinuţi în cooperare cu autorităţile de frontieră ungare. 

"Noi supraveghem frontiera în sistem tablă de şah şi, în momentul în care partea maghiară observă pe teritoriul nostru, cu aparatura de vedere pe timp de noapte, un grup, ne informează şi acele grupuri sunt considerate reţinute în comun", a afirmat Marin Bondar. 

Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în sectorul Nădlac (310), Vărşand (62), foarte aproape de judeţul Timiş, unde se află un centru de cazare al migranţilor, urmat de Borş (56). În perioada estivală analizată, iulie-august, migranţii s-au orientat şi spre judeţul Bihor, încercând să treacă pe la Turnu, Curtici, Diosig. 

În proporţie de 78%, migranţii provin din centrele pentru solicitanţii de azil, unde sunt direcţionaţi şi transportaţi şi după descoperirea lor la frontieră. Cei mai mulţi provin din Irak (371), urmaţi de cei din Siria (107), Pakistan (26), Afganistan (18), Iran, Egipt. 

Întrebat care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă ITPF Oradea în gestionarea problemelor cu migranţii, şeful inspectoratului a enumerat insuficienţa personalului pentru cercetare penală, asigurarea unor condiţii minime de hrană pentru migranţi şi translatorii specializaţi. 

''Nu putem să asigurăm personal care să desfăşoare activităţile de cercetare penală. O altă problemă este că găsim foarte greu ONG-uri care să ne sprijine când avem grupuri mai mari de migranţi ca să le asigurăm o apă, ceva mâncare. Chiar ieri am avut vizita unui reprezentant al Ordinului Iezuiţilor care ne-a informat că ne va sprijini în identificarea unor ONG-uri dornice să sprijine poliţia de frontieră, cu produse alimentare pentru migranţi. Noi nu avem fonduri pentru a le asigura masă. După ce îi cercetăm, care durează maxim 12 ore, îi trimitem la centrele de azil sau le asigurăm transportul. O altă problemă este cea a translatorilor, deoarece majoritatea migranţilor nu cunosc o limbă internaţională. Translatorul vine în week-end, o oră costă 50 de lei şi noi plătim", a mai spus Bondar. 

În opinia şefului ITPF Oradea, o soluţie ar putea fi, la fel ca în Ungaria, ca tentativa de trecere a frontierei să nu fie incriminată ca şi infracţiune, ci să fie contravenţie, situaţie în care ar scădea şi cheltuielile, iar pentru translatori, o altă soluţie ar fi ca în cadrul şcolilor de pregătire ale ministerului să se instruiască şi translatori, agenţi, ofiţeri, cunoscători de limbi rare. AGERPRES 

×