Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
3.500 de angajaţi necalificaţi, dintre care câteva sute doar cu studii liceale, şi mai bine de 6.500 de profesori pensionari, care sunt încă ţinuţi la catedră, pentru că tinerii nu vin în siste:acestea sunt cifrele cu care a început anul şcolar.
Cei 3.500 de angajaţi necalificaţi înseamnă de fapt profesori, educatori sau învăţători care predau fără să fi făcut vreo oră de calificare profesională, fără cursuri de predare, fără tehnici şi fără metodă. Cum s-a ajuns în această situaţie? Sindicaliştii susţin că de vină sunt salariile.
Un profesor debutant are un salariu de 850 de lei. Aşa că, în momentul de faţă, sunt extrem de puţini tineri care vin în domeniul educaţiei. Formarea profesională este dificilă, munca cu copiii solicitantă, aşa că învăţământul nu este deloc atractiv. În sistemele de învăţământ performanțe, salariile sunt foarte mari pentru debutanţi şi cresc rapid în primii trei ani, creşterile fiind apoi mai lente, în ideea că cine a apucat să intre în sistem şi s-a obişnuit, va pleca mai greu.
„Criza de personal din învăţământ nu are aceeaşi amploare ca în Sănătate, pentru că acolo a fost un adevărat exod. Salariile oferite în străinătate au fost foarte tentante, ceea ce în cazul profesorilor nu s-a întâmplat”, spune Simion Hăncescu, preşedinte FSLI.
Potrivit lui Hăncescu, „până în anul 1989 salariile din învățământ erau apropiate de cele din justiție, așa cum stau lucrurile în multe state și în prezent, iar astăzi salariile din justiție sunt de peste cinci ori mai mari decât cele din învățământ! Cu un asemenea mod de abordare este evident că România nu poate emite pretenții de a ajunge în rândul țărilor civilizate, pentru că progresul națiunii nu poate fi garantat, în condițiile în care, din cauza salariilor umilitoare, nu poți ajunge la un învățământ performant, cel care este motorul dezvoltării economice!”
De la liceul agricol, direct profesor
Miile de cadre didactice necalificate care predau acum provin din medii extrem de diferite. Găsim printre ei absolvenţi de liceu agricol, care abia şi-au dat bacalaureatul, ingineri agricoli care predau matematica şamd.
O soluţie ar fi cursurile de recalificare, care nu există în acest moment în învăţământ. Şi asta cu toate că există fonduri europene care ar putea fi folosite pentru asta. Principala problemă este în mediul rural, unde, dacă s-ar face aceste cursuri de recalificare, un profresor cu experienţă la catedră ar ptuea, de exemplu, să predea mai multe materii. Ar fi vorba despre cursuri post universitare care să dureze maximum un an şi jumătate.
225.000 de cadre didactice sunt angajate în sistem, în acest an școlar
O problemă care va apărea în următorii ani este înlocuirea pensionarilor cu necalificații. Locul bătrânilor profesori va fi luat de oameni care nu au nici măcar o singură oră de experienţă în practica pedagogică. Media de vârstă a cadrelor didactice a crescut foarte mult în ultimii ani, tocmai din cauză că tinerii nu vin în sistem.
Școlile funcționează cu 70.000 de suplinitori „calificați”, însă acesta este cazul fericit. „Sunt zone unde nu vine nimeni, inspectoratele apelează la oameni fără studii universitare, care știu să scrie și să citească și predau la clasă, pentru că nu există alte soluții”, spune Simion Hăncescu, preşedinte FSLI.
