Acoperiţii Justiţiei, pierduţi în tăcerea Cotrocenilor

Prima şedinţă a plenului CSM din 2016 a consemnat şi o premieră în relaţia cu insti¬tuţia prezidenţială - absenţa preşedintelui României la alegerea conducerii acestui for al Justiţiei. Klaus Iohan¬nis a delegat un consilier să-l reprezinte la şedinţa de bilanţ a CSM, ceea ce va determina apariţia de co-mentarii legate de relaţia preşedintelui cu Justiţia.

Pentru Raportul de activi¬tate pe anul 2015 al CSM a fost adoptat tonul unui optimism temperat. Realizări, progrese, întăriri structurale, obiective de atins în condiţiile complicate ale introducerii noilor Coduri ş.a.m.d. Accente pe resursa umană, şi ea în evoluţie, cu dorinţa de a trece pe posturi mai bune, dar care se feresc de răspunderea conducerii instan-ţelor, 20 la sută vacante. Mai interesante au fost comentariile la Raport.
Horațius Dumbravă atacă
Marile probleme care fră-mântă magistratura, tensiunile din sistem, au fost bine ocolite de preşedintele de catifea, jude¬cătorul Tudose Gabriel, fericit că iese din post fără vânătăi. Alt membru ales, judecătorul Dumbravă, nu s-a ferit însă de punctul sensibil al sistemului care creează şi alimentează suspiciuni asupra independenţei Justiţiei controlate din exteriorul instituţiei. El a cerut instituţiei prezidenţiale să ofere un punct de vedere public legat de ofiţerii sub acoperire ai unor servicii secrete care ar ocupa funcţii în sistemul juridic. Doar preşe¬dintele, care conduce CSAT, poate dezlega problema care trenează fără răspuns de ani de zile. Se pare că i-a venit timpul să fie lămurită! O solicită şi organizaţiile profesionale ale magistraţilor printr-un demers recent la Cotroceni, despre care consilierul pe probleme de Justiţie al preşedintelui a recu¬noscut că nu are cunoştinţă.
Tichie de mărgăritar la ÎCCJ
Clienta discursurilor lungi şi a intervenţiilor nervoase din CSM nu a scăpat prilejul confirmării impresiilor bine structurate despre caracterul vorbitoarei. A ţinut micro¬fonul preţ de 12 minute, prologul fiind concentrat pe mulţumiri fierbinţi către toţi slujbaşii Justiţiei, de la conecşi până la ministru. Cuprinsul, în crescendo de voce, ca la Galaţi, să audă nu doar faleza Dunării, ci şi peste mal, până la Cotul Pisicii, a fost tematic. Atacurile la independenţa Justiţiei sunt respinse şi inadmisibile, în opinia Liviei Stanciu, cea care a fost în centrul celui mai mare scandal din instanţele româneşti. Ea devine vehementă, se pune în poziţia bolşevică ,,dai în mine, dai în fabrici şi uzine” pentru a ieşi de sub ruşinoa¬sele decizii ale instanţelor în cazul Rarinca. Atacurile dure vor să ne descalifice ca (N.N. - SCUZAŢI CACOFONIA) ţară, să slăbească încrederea partenerilor externi, care se întreabă ce se întâmplă pe la noi, zice şefa Înaltei Curţi. Nu a ajuns până la ,,agenturilii” din ’89, dar nostalgia anilor tineri, evident, o bântuie.
În 2016 expiră mandatele conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Marilor Parchete, în desemnarea noilor titulari CSM având un rol important prin audierea candidaţilor şi înaintarea avizelor către preşedintele României.