Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primăria din comuna Nana a primit la finele anului 2009 suma 460.000 de lei pentru “realizarea unei zone verzi”. La cursul din acea zi frumoasa sumă de 110.000 de euro. Aprobarea finanţării s-a făcut în grabă, prin Hotărâre de Guvern, în 16 decembrie 2009, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale. Primirea banilor era evident un stimulent pentru primărie să îmboldească alegătorii spre Traian Băsescu. Banii veneau cu semnătura Elenei Gabriela Udrea, ministrul interimar al Mediului care găsise să mai stoarcă de la buget, în plină criză, bani de aruncat pe fereastră. Fondul respectiv, în valoare de peste 120 de milioane de lei, a fost împărţit primăriilor de comune sau orăşele pentru spaţii verzi. Lovitura ce urma să fie aplicată bugetarilor pe 6 mai 2010, de tăiere a salariilor cu 25% şi întregii populaţii prin creşterea TVA la 24%, trebuia primită de oameni cu plămânii curaţi în parcurile create de Udrea. De ce a fost aleasă Nana? De aici încep coincidenţele. Primăria era condusă de un fidel portocaliu.
Neamul lui Dobre, care conducea primăria, şi funcţionarii comunei tocmai se împroprietăriseră cu terenurile mănoase rupte de la staţiunea Fundulea. Despre valoarea terenurilor agricole din zonă se dusese buhul: cernoziomul gros, protecţia pădurilor şi sursele de apă apropiate asigurau profit chiar şi pe timp de secetă. În timp ce se trasau cele două alei din parcul făcut cadou comunei de Udrea, notarii lucrau de zor la comasarea terenurilor. Parcă aşteptau să vină “alesul” să-şi ia o fermă la cheie. În 2010-2011 erau deja parcele de câteva zeci de hectare ce puteau fi uşor aranjate într-o suprafaţă de sute de hectare.
Acest puzzle a fost configurat de notari, de hotarnici şi de funcţionarii Primăriei din Nana. Nu ştim dacă Doamna cu cadoul a venit la inaugurare. Dar ştim că pe numele Elenei Udrea s-a înfiinţat o firmă cu numele frumos şi mănos de Nana. Lovitura a dat-o familia Băsescu. Prin misitul de la Cotroceni, Adrian Rădulescu, s-a aranjat bătând din palme transferul de proprietate de la nişte pârliţi de italieni la cumpărătorul de bună-credinţă, care avea un tată de mai puţină bună-credinţă. Aţi ghicit, era fermierul Băsescu.
Iată cum o mare afacere agricolă, proiectată pe 300 de hectare şi adjudecată cu ajutorul unui credit de 1 milion de euro, porneşte de la un mic parc căzut din cer în buricul comunei Nana. Taxa de poluare pentru autovehicule pe care au plătit-o toţi cumpărătorii de maşini noi sau vechi a fost distribuită cu generozitate de Fondul de mediu drept fonduri nerambursabile către primării prin intermediul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, aprobată cu modificări prin Legea nr. 343/2007. Anexa actului normativ iniţiat de ministrul Mediului interimar Elena Udrea se referă la o finanţare de 122 de milioane de lei distibuită către 183 de primării. La poziţia 6 pe lista primăriilor eligibile se află chiar Comuna Nana cu un proiect de “realizare zonă verde” în valoare de 460.000 de lei.
Cum arată un parc de 110.000 de euro
Dacă ne uităm în ghidul de Finanţare al programului criteriile pentru a fi declarat eligibil sunt extrem de laxe. Fondul de Mediu dă libertate primăriilor să facă studii de fezabilitate, expertize tehnice, materiale de informare privind protecţia mediului (pliante, bannere şi afişe educative, realizarea şi difuzarea de spoturi privind protecţia mediului – maxim 5% din valoarea proiectului), TVA, nivelarea şi terasarea terenului, inclusiv igienizarea terenului sau alte lucrări de modelare geometrică a terenului, arături de plantare, tunderi de modelare şi întreţinere, înlocuirea pieselor distruse, amenajare lucrări (decopertare, curăţare, nivelare, terasare, modelare teren), drenaje şi desecări (utilaje şi instalaţii necesare), aport de material pământos (transport, fertilizare chimică, fertilizare organică), irigaţii (utilaje, branşamente şi instalaţii necesare), săpare de gropi, fântâni arteziene şi cişmele, lacuri de agrement, plantări şi replantări pentru covor vegetal, arbuşti, arbori, achiziţii de puieţi/seminţe, tratamente fitosanitare, amenajare de locuri de joacă, realizarea de alei ecologice şi borduri, mobilier pentru locuri de joacă (max 6% din valoarea cheltuielilor), împrejmuire, bănci şi mese (maxim 3% din valoarea cheltuielilor), recipiente pentru colectarea deşeurilor, lucrări pentru execuţia instalaţiei de iluminat a parcului şi WC-uri ecologice.
Dacă ne uităm la cum arată parcul din Nana cu greu ne explicăm unde s-au dus cei 110.000 de euro. Spaţiul verde amenajat cuprinde gazon, “alei ecologice” din pavele şi mărginite de arbori pitici pe alocuri uscaţi, douăzeci şi ceva de bănci şi coşuri de gunoi, un WC ecologic, stâlpi de iluminat public şi o zonă de joacă cu leagăne, balansoare şi scrâncioburi. Toate bine împrejmuite de un gard de plasă care încă nu a fost furat. O “oază de verdeaţă” care se adresează unor săteni care au pădurea la câteva minute de mers cu maşina de localitate şi care au în curte mai multă umbră şi copaci decât a reuşit primăria să cumpere cu 110.000 euro.
Frenezia retrocedărilor la Primăria Nana
Un raport al Corpului de Control al Guvernului a arătat că 80% din terenurile din Nana au fost retrocedate ilegal. Majoritatea angajaţilor din primărie, precum şi rudele şi afinii acestora au depus cereri pentru retrocedări în frunte cu primarul Gheorghe Dobre şi mama acestuia, fostul primar Dumitru Budeşteanu, fostul viceprimar Florian Decu, Vasilica Preda – contabil şi fiul ei, Marian Dobre, agent agricol. Cu alte cuvinte, ei depuneau cereri şi tot ei şi le aprobau. Parte din terenurile retrocedate au fost vândute în 2009 şi 2010 italienilor de la Berfige SRL. Comasarea de facto a terenurilor s-a făcut tot cu ajutorul oamenilor primăriei. Preda Simona Alina, fiica Tudoriţei Niculae, secretarul Primăriei din Nana, a primit împuternicire de la mai mulţi săteni pentru a le vinde italienilor 277 de hecare!
