Cetăți medievale distruse de legislația românească

Cetatea din Braşov - sau Cetăţuia, aşa cum este denumită fortăreaţa cea mai spectaculoasă a oraşului de la poalele Tâmpei - este în paragină, fiind închisă pentru public. Şi Bastionul Ţesătorilor este în stare avansată de degradare, dar nimeni nu poate salva monumentele, din cauza legislaţiei. Primăria Braşov a dat în judecată SIF Transilvania, pentru recuperarea Cetăţuii.

Biserica Evanghelică şi Consiliul Judeţean Braşov aşteaptă o decizie întârziată 13 ani, pentru retrocedarea Bastionului Ţesătorilor. Până nu se stabileşte proprietarul clădirii, nu se pot face investiţii. „În 2003 am depus cererea de retrocedare în natură, la Comisia specială pentru retrocedări (din Parlament n.n.). Niciodată nu am cerut o despăgubire. Am mai depus o scrisoare la Comisie, în ianuarie, pentru a cere accelerarea demersurilor în acest sens. Bastionul Ţesătorilor este în administrarea Consiliului Judeţean Braşov. Clădirea a fost naţionalizată după al doilea război mondial. Noi nu suntem proprietari”, explică Frank Ziegler, reprezentant al Bisericii Evanghelice.

Investiţii ilegale în monumentele istorice

Problema Bastionului Ţesătorilor, dar şi a altor monumente, este că nu este legală niciun fel de investiţie pentru oprirea degradării lor. „Consiliul Judeţean are în administrare Bastionul Ţesătorilor, dar nu este proprietar şi există un vid legislativ în acestă privinţă. Sunt mai multe monumente istorice de clasă A în ţară în aceeaşi situaţie. Proprietarul care cere retrocedarea aşteaptă, iar statul nu mai poate investi, după ce controalele Curţii de Conturi au constatat că statul a investit zeci de ani în monumente care nu-i aparţin”, explică Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie de la Braşov. Aceasta fiind situaţia, Consiliul Judeţean nu mai are curajul să finanţeze reparaţiile pentru monumentul istoric, iar Biserica Evanghelică ar vrea să investească, dar n-o poate face decât ca eventuală sponsorizare.

Împroprietăriţi de Guvern

Cetăţuia, una dintre principalele atracţii ale oraşului, monument istoric de clasă A, a intrat în patrimoniul ONT în anii ’70, apoi, în anii ’90, printr-o Hotărâre de Guvern, a devenit proprietatea SC Postăvarul SA, fiind preluată ulterior de fondul de investiţii SIF Transilvania. Nu s-a ţinut cont de faptul că s-au dat hoteluri din anii ’70 sau monumente istorice, cetăţi medievale. „Deşi nu a investit

niciun leu în întreţinerea Cetăţuii, SIF s-a gândit să vândă monumentul. Fără să se facă un studiu, o evaluare, au stabilit ei un preţ şi au anunţat Primăria, deoarece există dreptul de preempţiune al statului român. S-au purtat negocieri până anul trecut, când a venit un control de la DNA, în urma căruia Primăria a dat în judecată SIF Transilvania, pentru recuperarea monumentului care ar trebui să-i aparţină, de drept", mai spune directorul muzeului. Într-o situaţie similară este şi Cerbul Carpatin, clădire ridicată în Evul Mediu, care a ajuns, la fel ca Cetăţuia, proprietatea Postăvarul SA, apoi a SIF Transilvania.

Cetăţuia din Braşov a ajuns în starea de degradare avansată de astăzi din cauza unei  hotărâri a Guvernului Petre Roman, care a trecut patrimoniul fabulos al ONT în posesia unor societăţi comerciale.