Cred că dacă cineva foarte apropiat lui Sergiu Nicolaescu ar fi provocat o discuţie adâncă despre dorinţa lui de a fi incinerat, marele regizor bănuiesc că şi-ar fi schimbat decizia de a i se arde trupul. Familia susţine că a urmat dorinţa îndrăgitului artist şi regizor şi l-a incinerat. O discuţie între mine şi Sergiu Nicolaescu îmi sporeşte semele de întrebare.
Într-o emisiune de televiziune în care eram invitat şi îl aveam alături pe Sergiu Nicolaescu am relatat despre o istorisire auzită numai de mine de la Adrian Păunescu. Cel la fel de iubit ca şi Sergiu Nicolaescu. Mi-a istorisit Adrian Păunescu că atunci când era într-o adâncă întristare din pricina faptului că i se luase Cenaclul Flacăra, i se interzisese să scrie i-a venit gândul să se sinucidă. Într-o noapte a aşteptat să îi adoarmă familia şi a scos maşina din curte pentru a pleca undeva în afara oraşului, a ridica mâna de pe volan lăsând ca maşina să se izbească nebună într-un copac. În momentul în care Adrian Păunescu se urca în maşina sinuciderii a simţit că îl atinge ceva la un picior. Era un căţel jigărit cu blana ponosită care cu privire blândă îi cerşea o mângâiere. Şi atunci Poetul a simţit o răscolire în gând: “Dacă acest căţel amărât este mai necăjit decât mine şi mie hotărât să-mi iau viaţa îmi cere ajutorul nu e cazul să mă sinucid”. Şi îmi povestea Adrian Păunescu că brusc şi-a schimbat gândurile negre, a renunţat la ideea sinuciderii, a luat căţelul şi a intrat în casă. Câinele a stat în curtea Poetului un an şi ceva iar când lui Adrian Păunescu a început din nou să-i meargă bine căţelul a dispărut. Venise de nicăieri, plecase spre nicăieri dar îl împiedicase pe Poet să-şi curme zilele.
Am povestit acestă destăinuire a lui Adrian Păunescu la televizor. Ce credeţi că mi-a spus într-o pauză a emisiuni Sergiu Nicolaescu. “Mare greşeală ar fi făcut cu sinuciderea Adrian Păunescu. Cum putea să facă asta familiei şi celor care îl iubeau? Cum să nu fie dus la groapă cu preot şi, să n-aibă slujbă şi să-l petreacă pe ultimul drum sutele de mii oameni care îl iubeau?”
Ce să mai cred în aceste condiţi despre hotărârea lui Sergiu Nicolaescu de a se sinucide? Eu cred că el putea fi convis să-şi schimbe părerea. Deşi, o altă confesiune auzită de la Sergiu Nicolaescu îmi sporeşte mulţimea semnelor de întrebare. Mi-a spus într-o emisiune că unchiul lui, fratele mamei, un vestit comisar de Poliţie i-a fost model pentru personajul comisarilor din filme. Dar i-a fost model drag şi ca bărbat puternic, elegant, iubitor de femei frumoase şi maşini de viteză. Ei bine, unchiul lui comisarul Cambrea, devenit mai târziu generalul Cambrea a dorit şi el să fie incinerat.