Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind posibila săvârşire a unor abateri disciplinare de către judecătoarea Rodica Cosma la soluţionarea propunerii de arestare preventivă a lui Radu Mazăre şi a lui Abraham Morgenstern este de natură să aducă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său.
"La data de 25.04.2014, DNA a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu posibila săvârşire a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. s) şi t) din Legea nr. 303/2004, de către doamna Cosma Rodica, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor Radu Mazăre, primarului Constanţei, şi Abraham Morgenstern. În şedinţa din data de 17 decembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis ca întemeiată cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar, în raport de sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie", informează CSM într-un comunicat remis miercuri.
"Prin încheierea din camera de consiliu din data de 09.04.2014, pronunţată de instanţa supremă, a fost respinsă propunerea de arestare preventivă cu privire la cei doi inculpaţi, fiind dispusă luarea măsurii controlului judiciar faţă de aceştia. Demersul DNA a fost făcut public în presă şi a generat formularea unor comentarii cu privire la soluţia adoptată în cauză. Sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare de către doamna judecător, Inspecţia Judiciară a dispus clasarea cauzei, constatând că nu există indicii de săvârşire a abaterilor disciplinare menţionate", se arată în comunicat.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au reţinut că demersul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iniţiat anterior rămânerii definitive a soluţiei pronunţate în cauză, aduce atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, cu atât mai mult cu cât soluţia dispusă a fost menţinută în calea de atac. S-a mai reţinut că împotriva soluţiilor pronunţate de judecători pot fi exercitate căile de atac prevăzute de lege.
