Cum ne fură supermarketurile: pulpe de pui de 163 lei/kg

Carnea de pui este cel mai ieftin tip de carne din România dar, dacă nu eşti atent, rişti să dai pe o caserolă cu pulpe dezosate care costă cât întreţinerea pentru o garsonieră.  I s-a întâmplat unui bucureştean din sectorul 2.  Noroc că omul a observat la timp suma uriaşă tipărită pe bonul de casă şi i-a cerut casierei să corecteze greşeala şi să-i dea banii înapoi.  

În acest caz, scannerul casei de marcat a înregistrat de 10 ori valoarea înscrisă corect pe eticheta produsului, fără să fie vina casierei. Nu a fost un furt cu intenţie. Dar, sunt multe alte situaţii în care preţul înscris pe produs nu se regăseşte și pe bonul de casă. Mai mult, dacă nu verificaţi bonul cu atenţie, riscaţi să plătiţi de mai multe ori acelaşi produs, scanat în mod repetat de vânzătoare din greşeală sau chiar cu intenţie.  Iată care sunt cele mai întâlnite metode prin care puteţi fi păcălit la supermarket:

1. Vânzătoarea taxează două  sau mai multe bucăţi din acelaşi produs, din greşeală sau intenţionat.
2. Vânzătoarea introduce manual codul de bare al unui produs pe care dumneavoastră nu l-aţi cumpărat dar pe care ea doreşte să îl scadă din stoc sau să îl ia din magazin la plecare.
3. Kilogramul „mai mic” la produsele ambalate de supermarket:  se întâmplă la carne, brânză, legume şi fructe - caserola cu carne/brânză  vrac ambalată în vid în supermarket are trecută  pe etichetă  o greutate diferită de cea reală – se bazează pe faptul că un cumpărător nu stă să cântărească un produs deja cântărit, care are gramajul trecut pe ambalaj.
4. Portocalele stricate sunt extrase din pungile de 1 kg şi nu sunt înlocuite cu unele proaspete – din dorinţa de a nu rămane cu marfa nevândută, angajaţii care verifică raionul de fructe extrag fructele stricate şi leagă la loc pungile sau plasele în care erau ambalate. La fel, se poate întâmpla şi în cazul cartofilor ambalaţi în plase de 2,5 sau 5 kg.  De aceea, e foarte important să nu cumpărăm un produs dacă observăm că ambalajul este deteriorat.
5. Un preţ la raft, alt preţ la casa de marcat – se întâmplă în cazul multor produse ca preţul afişat să nu se regăsească şi pe bonul de casă. Evident, de cele mai multe ori, preţul plătit de cumpărător este mai mare decat cel de la raft.  Angajaţii se ascund în spatele scuzei că noile preţuri nu au fost actualizate în programul informatic dar clientul are dreptul să refuze acel produs dacă se consideră înșelat.
6. Promoţii înşelătoare – atenţie mare la produsele aflate „la promotie”.  Preţul afişat la raft poate fi  unul foarte tentant dar, când ajungeţi la casă, constataţi că produsul e mai scump. Condiţiile promoţiei sunt scrise de obicei cu litere foarte mici pe etichetele de la raft.  Preţul mic e valabil doar dacă aţi cumpărat două sau mai multe produse de acelaşi fel.
7. Reduceri mincinoase – în multe cazuri, etichetele cu preţul tăiat sunt făcute special pentru efectul psihologic . Este posibil ca preţul mai mare să nu fi fost niciodată practicat pentru produsul respectiv, e doar o metodă de a atrage clienţii. Un client fidel al magazinului respectiv îşi poate da seama cu uşurinţă dacă magazinul este corect sau nu în perioada promoţiilor.
8. Balsamul de rufe „botezat” înainte să ajungă la raft – feriţi-vă să cumpăraţi produse care nu au ambalajul sigilat.  Dacă vă uitaţi cu atenţie la aceste produse, veţi observa că nu toate sunt pline până la acelaşi nivel. Unii angajaţi din magazine desfac produsele şi iau pentru acasă din fiecare sticlă câte puţin, dacă nu există sisteme de supraveghere în depozitele de marfă. Au fost şi situaţii în care cumpărătorii au avut ghinionul să cumpere produsul diluat cu apă, în completare pentru cantitatea furată.
9. Carton la preţ de tort – la unele cofetării, dacă nu sunteţi atenţi, plătiţi cartonul gros pe care este pus tortul la preţ de 50-60 de lei kilogramul, cât kilogramul de tort. Din dorinţa de a face profit, vânzătorii nu mai scad greutatea ambalajului atunci când calculează preţul produsului.

 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului ne avertizează să fim foarte vigilenţi la cumpărături, în special în cazul produselor alimentare. Orice problemă pe care o întâmpinaţi în relaţia cu comerciantii trebuie reclamată mai întâi celor în cauză. Sesizarea la ANPC trebuie făcută abia după încercarea de rezolvare pe cale amiabilă a problemei. 

Cum trebuie facut ă o sesizare la ANPC pentru a fi rezolvat ă

• Doar persoanele fizice pot depune reclamaţii şi sesizări la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului
• Divergenţele între operatorii economici nu intră în sfera de competenţă a ANPC
• Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale reclamantului nu sunt luate în considerare și se clasează
• Sesizarea poate fi depusă  personal, în scris, prin e-mail sau pe site-ul ANPC, completând formularul de sesizare online
• Sesizarea se depune la comisariatul ANPC din judeţul de care aparţine agentul economic reclamat sau din Municipiul Bucuresti, după caz
• Reclamantul este rugat să încerce mai întâi să obţină o rezolvare pe cale amiabilă cu operatorul economic care a vândut produsul sau a prestat serviciul defectuos.  În situaţia în care nu a ajuns la o înţelegere cu vânzătorul sau cu administratorul unităţii, atunci are dreptul să depună  o reclamaţie
• Reclamaţia/sesizarea se rezolvă în termenul legal, cu conditia ca aceasta să fie însoţită de toate documentele probatorii - factura fiscală, bon fiscal sau chitanţa, contract, certificat de garanţie sau alte documente, după caz.

Reclamaţiile care nu întrunesc condiţiile de mai sus nu vor fi instrumentate de comisarii ANPC , ci se clasează din lipsă de informaţii.

(Sursa:  anpc.ro)

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat