Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uneori, o singură literă spune mai multe despre starea unei economii decât zeci de indicatori statistici. Ea poate sugera dacă revenirea este rapidă, lentă, inegală sau dacă economia riscă să rămână blocată ani întregi.
Economiștii și analiștii folosesc adesea litere sau forme grafice pentru a descrie modul în care o economie, o piață financiară sau un sector își revine după o perioadă de criză. Forma curbei rezultate sugerează viteza și caracteristicile recuperării și oferă un limbaj comun pentru interpretarea evoluțiilor economice.
În mod obișnuit, timpul este reprezentat pe axa orizontală, iar nivelul activității economice - măsurat prin PIB, producția industrială, ocuparea forței de muncă sau alți indicatori - pe axa verticală. Forma curbei reflectă felul în care economia reacționează după un șoc.
Redresarea în formă de V
Redresarea în formă de V este cea mai dorită de investitori și autorități. Ea apare atunci când economia suferă o scădere bruscă, dar își revine rapid la nivelurile anterioare.
În acest scenariu, consumul, investițiile și activitatea economică se reiau într-un ritm susținut, iar efectele crizei sunt limitate în timp.
Exemplu: După primul șoc provocat de pandemie în 2020, unele sectoare, precum comerțul online și tehnologia, au înregistrat o recuperare apropiată de modelul V.
Redresarea în formă de U
Modelul U descrie o economie care cade, rămâne o perioadă la un nivel redus și abia apoi începe să își revină.
Spre deosebire de modelul V, recuperarea nu este imediată. Companiile și consumatorii au nevoie de timp pentru a-și recăpăta încrederea, ceea ce prelungește perioada de stagnare.
Exemplu: Multe economii europene după criza financiară globală din 2008 au traversat câțiva ani de creștere modestă înainte de a reveni la ritmuri apropiate de cele anterioare crizei.
Redresarea în formă de W
Modelul W, cunoscut și sub denumirea de double-dip recession, apare atunci când, după o primă revenire, economia suferă o nouă contracție înainte de recuperarea definitivă.
Acest tip de evoluție apare atunci când intervin noi șocuri economice sau când măsurile de stimulare sunt retrase prea devreme.
Exemplu: Unele state au experimentat elemente ale unei recuperări de tip W în timpul pandemiei, când relaxarea restricțiilor a fost urmată de noi valuri de infectări și de reintroducerea unor măsuri care au afectat din nou activitatea economică.
Redresarea în formă de L
Modelul L este cel mai pesimist. După o scădere puternică, economia rămâne blocată la un nivel redus pentru o perioadă foarte lungă.
În acest caz, investițiile sunt slabe, consumul rămâne redus, iar revenirea poate dura ani sau chiar decenii.
Exemplu: „Deceniul pierdut” al Japoniei, început după spargerea bulei imobiliare și bursiere la începutul anilor ‘90, e unul dintre cele mai cunoscute exemple asociate unei recuperări apropiate de modelul L.
Redresarea în formă de K
Modelul K a devenit unul dintre cele mai utilizate concepte economice din ultimii ani. El descrie o situație în care diferite segmente ale economiei evoluează în direcții opuse.
În timp ce anumite sectoare, companii sau categorii sociale prosperă, altele continuă să se confrunte cu dificultăți.
Exemplu: După pandemia COVID-19, companiile din tehnologie și persoanele cu venituri ridicate și-au îmbunătățit semnificativ situația financiară, în timp ce numeroase afaceri din turism, ospitalitate sau comerțul tradițional au avut nevoie de ani pentru a-și reveni.
Un alt exemplu îl reprezintă piața imobiliară din Hong Kong, unde proprietățile premium din districtul financiar central au beneficiat de revenirea activității financiare și a ofertelor publice inițiale, în timp ce zonele secundare au continuat să înregistreze scăderi ale chiriilor și ale valorii proprietăților.
Redresarea în formă de rădăcină pătrată (√)
Modelul în formă de rădăcină pătrată descrie o economie care își revine rapid după șocul inițial, dar apoi intră într-o perioadă de creștere lentă sau chiar de plafonare.
Economia recuperează o parte importantă din terenul pierdut, însă nu mai reușește să revină la ritmul de creștere existent înaintea crizei.
Exemplu: Numeroși economiști au folosit acest model pentru a descrie evoluția economiei mondiale după pandemie, când revenirea inițială a fost urmată de încetinirea creșterii pe fondul inflației ridicate și al înăspririi politicii monetare.
Redresarea în formă de „Nike swoosh”
Modelul „Nike swoosh” descrie o economie care își revine după șocul inițial într-un ritm constant, dar mai lent decât în cazul unei recuperări în V. Curba seamănă cu celebra „bifă” a companiei Nike: o cădere abruptă, urmată de o urcare lungă și graduală.
Acest model sugerează că economia își revine fără noi recesiuni, însă recuperarea completă necesită mai mult timp.
Exemplu: În 2020 și 2021, numeroși economiști și instituții financiare au apreciat că economia mondială urmează un model apropiat de „Nike swoosh”, întrucât redresarea a fost frânată de blocajele din lanțurile de aprovizionare, inflația ridicată și majorarea ratelor dobânzilor.
În loc de epilog
Formele de redresare economică reprezintă instrumente utile pentru înțelegerea modului în care economiile reacționează după o criză. Modelul V sugerează o revenire rapidă, U indică o recuperare lentă, W reflectă riscul unor noi contracții, L descrie o stagnare de lungă durată, K evidențiază diferențele dintre sectoare și categorii sociale, iar modelele √ și „Nike swoosh” surprind situațiile în care economia își revine doar parțial sau într-un ritm mai lent decât cel anticipat.
În practică, economiile sunt rareori suficient de simple pentru a urma o singură formă de recuperare. O economie poate începe cu o revenire apropiată de modelul V, poate traversa ulterior o perioadă de tip W, iar în același timp anumite sectoare să evolueze într-un model K. De aceea, aceste litere și forme grafice nu trebuie privite ca reguli rigide, ci ca instrumente de analiză care ajută economiștii, investitorii și factorii de decizie să descrie și să compare diferitele tipare ale redresării economice.
O observație interesantă: modelele de redresare au evoluat odată cu economia. Dacă în urmă cu câteva decenii accentul era pus aproape exclusiv pe ritmul de creștere al PIB-ului, astăzi economiștii urmăresc și diferențele dintre sectoare, regiuni și categorii sociale. Popularitatea modelului K și a modelului „Nike swoosh” reflectă tocmai această schimbare de perspectivă: recuperarea economică nu mai este evaluată doar prin viteza cu care crește economia în ansamblu, ci și prin modul în care beneficiile acestei creșteri sunt distribuite între diferitele componente ale economiei.
Citește pe Antena3.ro
