Escrocheria „Cazinoul din Constanța”, după modelul Notre-Dame

După modelul strângerii de fonduri pentru catedrala Notre-Dame, de la Paris, au apărut și în România cereri publice de donații pentru binele cazinoului de la Constanța. Dar drumul spre iad e pavat cu bune intenții, iar în aceste aparente dorințe de a salva monumentul foarte valoros de la malul mării se ascund escrocherii nebănuite de cei dispuși să ajute. Situația cazinoului nu ține de donații sau de intențiile bune ale oamenilor, ci de o Hotărâre de Guvern pe care o așteaptă Compania Națională de Investiții (CNI). Astfel, orice donație este inutilă, pentru că banii nu se vor putea folosi în niciun fel în vreo operațiune de salvare a monumentului.

Povestea întârzierii lucrărilor de reabilitate a cazinoului din Constanța a avut la bază fraude cu bani publici, disensiuni politice, probleme legislative și numeroase contestații la licitații. În acest moment, după 15 ani de încercări, este posibil să vedem lucrările de reabilitare începute, în scurt timp. Totul depinde acum de o Hotărâre de Guvern, care este așteaptată la jumătatea lunii mai. „Nu ne aparține o asemenea pagină pentru donații și nici nu ne poate aparține. Proiectul nu este blocat în acest moment. Doar se așteaptă Hotărârea de Guvern pentru reavizarea indicatorilor. Nu depinde numai de noi, este vorba despre tot circuitul de avizare interministerial”, a explicat, pentru Jurnalul, un reprezentant al CNI.

Fără plângere, nu există fapta

O astfel de situație devine mină de aur pentru infractori, care profită de sensibilitatea oamenilor de bună-credință, pentru a face rost de bani, din donații fictive. Activitatea escrocilor este foarte mult facilitată de rețelele de socializare, unde se poate crea orice pagină pentru donații. Aceste pagini nu sunt verificate de nimeni, fiind neoficiale. Mai mult, dacă sumele pe care le dau utilizatorii rețelelor de socializare sunt mici, nimeni nu va depune plângere penală împotriva escrocilor, chiar dacă frauda este descoperită, iar astfel, infractorii rămân liberi să comită și alte fapte, conform cu prevederile legislației în vigoare.

„Chiar dacă-l găsim pe individ, trebuie să existe măcar o plângere depusă la Poliție de o victimă, conform legii. Poliția se poate autosesiza, se poate deschide un dosar pentru înșelăciune «in rem», apoi, pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, care transformă «in rem» în «in personam», adică de la faptă către persoană, trebuie să existe plângeri depuse la Poliție, pentru a fi anchetată persoana pe care o depistăm”, a explicat, pentru Jurnalul, Andreea Munteanu, purtător de cuvânt al IPJ Constanța.

Citește pe Antena3.ro

Cine este Eugen Sechila, „umbra” lui Călin Georgescu, organizator de tabere paramilitare. Legăturile cu mișcarea legionară

Statisticile Poliției arată că foarte puține victime ajung să depună plângere, fie din comoditate, fie pentru că spiritul civic se oprește la anumite acțiuni de grup, iar oamenii nu cunosc legislația. Neavând cultură juridică, cei mai mulți consideră că altcineva se va ocupa de prinderea și pedepsirea infractorilor și că nu este problema lor să se implice mai mult. Dar exact în acest fel prind curaj și capătă experiență escrocii care deja acționează simultan prin mai multe metode, pentru a obține bani de la cei sensibilizați.

Înșelăciuni celebre, nerezolvabile

Doar în ultimele luni s-au descoperit astfel de falși binevoitori care au obținut zeci de mii de euro, din donații pe rețelele de socialilzare, pentru diverse cauze. Cât timp nicio astfel de acțiune de strângere de fonduri nu este verificată de autorități, iar donațiile se fac „la liber”, orice poveste din spatele unui caz cutremurător poate fi spusă de un infractor, doar pentru a face rost de bani. Un caz spectaculos s-a înregistrat în 2016, când un organizator de evenimente s-a folosit chiar de imaginea unor vedete, pentru a dispărea cu circa 50.000 de euro, banii strânși din donații pentru victimele din clubul Colectiv. Toate personalitățile de imaginea cărora s-a folosit organizatorul de evenimente s-au plâns în mass-media și pe rețelele de socializare, cerând Poliției să facă dreptate, dar nimeni nu a depus plângere penală, astfel încât acțiunea nu a mers mai departe, pentru urmărirea penală a făptuitorului. Ceea ce înseamnă că acesta nu va da niciodată socoteală în vreun fel, conform legislației în vigoare.

Noi vom anunța, inclusiv pe pagina noastră de Facebook, pentru a înțelege toată lumea că strângerea de fonduri pentru cazinoul din Constanța nu are legătură cu lucrările de reabilitare.

Reprezentant CNI