Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reforma Educaţiei este gândită pe sistemul binomului „o veste bună şi una proastă”. Vestea proastă este că elevii ar putea avea mai multe ore decât până acum, dar vestea bună e că nu se vor da note pentru toate materiile. Altă veste proastă este că profesorii şi-ar putea pierde catedrele sau un număr de ore, însă vor fi trimişi la cursuri de reconversie profesio-nală sau li se vor găsi ore la materiile opţionale.
Părinţii şi profesorii sunt destul de pesimişti în legătură cu unele schim-bări care se dezbat în prezent pentru reformarea sistemului de învăţământ preuniversitar. Unii susţin că elevii ar trebui să stea mai puţine ore la şcoală, în timp ce alţii ar vrea să le facă un program complex, care să le limiteze cât mai mult timpul liber, astfel încât să fie ţinuţi sub control. Pe de altă parte, unii profesori îşi fac probleme în legătură cu orele pe care le-ar putea pierde, în timp ce alţii vor pierde chiar catedrele, cum este cazul profesorilor de latină. Totuşi, sistemul s-ar putea schimba în cel puţin patru ani de-acum înainte, dacă se vor găsi soluţii pentru toate situaţiille şi bugetul necesar pentru implementarea noului proiect. „În acest moment se dezbat planurile- cadru. Într-o variantă, se discută scoaterea orelor de latină şi diminuarea numărului de ore de română, dar reforma nu trebuie privită prin prisma nevoii de a păstra personalul, ci din cea a nevoilor elevului. Cadrele didactice vor avea o altă oportunitate, la nivelul aceleiaşi unităţi de învăţământ, însă pe noi ne interesează ce vor face copiii în unitatea de învăţământ”, explică Marius Nistor, preşedintele sindicatului Spiru Haret. O variantă ar fi ca elevii să stea cât mai mult la şcoală, astfel încât să poată fi controlaţi, dar să fie notaţi numai la unele materii, ca să nu fie stresaţi.
Pentru implementarea noului sistem de educaţie, ar fi nevoie de bani pentru infrastruc-tură, resurse umane şi utilităţi. „Elevul este în centrul atenţiei, iar pentru cadre, dacă se întâmplă ca anumite categorii să fie afectate, trebuie să venim cu soluţii reparatorii, fie reconversie, fie Şcoala după şcoală, astfel încât să nu intre în şomaj. Dacă educaţia ar primi 6% din PIB, cum prevede legea, s-ar rezolva şi problema financiară”, spune Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.
Vor fi discipline obligatorii care vor fi notate, iar altele, tot obligatorii, fără notare. Vor fi şi disci-pline opționale şi sistemul Şcoală după şcoală. Marius Nistor, preşedintele sindicatului Spiru Haret
Un calcul bugetar se poate face după stabili-rea obiectivelor. Este prima oară când încep discuții pentru variante de noi planuri-cadru. Din variantele discutate până acum e foarte posibil să nu rămână niciuna definitivă.
