România promovează turismul de PEŞTERĂ. Salinele şi castelele - pe lista priorităţilor

Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, vrea să crească turismul de la 1,5% la 5% din PIB până la finele mandatului său

Combaterea evaziunii fiscale prin introducerea impozitului forfetar, creşterea ponderii veniturilor din turism în PIB de la 1,5% la 5%, deschiderea de noi birouri de turism, introducerea unor circuite ale salinelor, peşterilor, bisericilor şi turismul de sănătate sunt doar câteva dintre priorităţile ministrului delegat pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini. “Turismul românesc are un potenţial deosebit şi dacă la începutul mandatului meu reprezenta circa 1,5% din PIB, doresc ca până la finalul mandatului să îl ducem la 5%. Avem şansa să creştem numărul de turişti prin deschiderea de noi birouri de turism în străinătate. Japonia şi Dubai sunt cele două birouri pe care le vom deschide până la sfârşitul anului 2013 şi unde vom prezenta o ofertă elaborată pe profilul turistului din această zonă. Avem la dispoziţie 55 milioane de euro pentru promovarea turistică a României şi doresc să utilizez eficient aceste fonduri”, a declarat Maria Grapini. De asemenea, oficialul a spus că vrea să organizeze cât mai multe circuite. “Vreau să fac proiecte care să rămână. În strategia de turism am ales câteva lucruri pe care le putem face bine, pentru că numai acestea contează. Turismul nu dezvoltă numai economia, dar aduce şi pace în lume, leagă oamenii între ei. Vreau să introducem un circuit al peşterilor, unul al salinelor, altul al castelelor deoarece avem ce să arătăm, însă nu este nimic organizat”, a precizat Maria Grapini. În prezent, sunt lansate două proiecte ­ “România promovează prin valori” şi “România promovată prin legendă şi cultură”. “Avem şansa naturală să facem turism de sănătate şi turism balnear. România are încă zone în care putem face ecoturism în care putem conserva natura, autenticul. Avem şansa naturală să facem turism de drumeţie şi turism de aventură”, a spus Maria Grapini.

Pentru turismul de week-end, cele mai bine dezvoltate oraşe din România sunt Bucureşti, Iaşi, Timiş, Cluj, Braşov.

Forfetarul, introdus de la 1 octombrie

Grapini a spus că metodologia privind impozitul forfetar în turism a fost finalizată şi transmisă partenerilor din turism. Asociaţiile patronale ale hotelierilor au recunoscut că este cea mai etică modalitate pentru a reduce fenomenul evaziunii şi a neînregistrării turiştilor. “De la 1 octombrie se va aplica acest impozit forfetar pe mai multe coduri CAEN. E un impozit pe care îl facem ca şi studiu pilot pentru a putea să facem şi curăţenie, să şi simplificăm, dar să fie şi această etică pentru că, în ultimele 6 luni, am primit foarte multe reclamaţii de la cei oneşti că există o neînregistrare a turiştilor şi multe alte lucruri care nu sunt evidenţiate fiscal”, a declarat Grapini.

Impozitul forfetar va fi stabilit ca o sumă fixă, în funcţie de anumiţi indicatori pentru fiecare domeniu de activitate. Impozitul va viza doar unele servicii, precum pensiuni, hoteluri, restaurante, saloane de înfrumuseţare sau spălătorii auto. Contribuabilii mari, lanţurile hoteliere mari, nu intră în categoria supusă impozitului forfetar.

Viitorul impozit pe camera de hotel ar putea fi cuprins între 42 şi 200 euro pe an pentru structurile din Bucureşti, 15-66 de euro pentru cele de pe litoral şi 19-82 euro pentru staţiunile montane, reiese din formulele de calcul transmise de Ministerul Economiei către Ministerul Finanţelor, potrivit Mediafax.

Delta Dunării, insuficient explorată

Maria Grapini vrea să promoveze mai mult Delta Dunării deoarece este unică în lume, cu o energie specială cu peisaje care îţi taie răsuflarea, însă este o resursă insuficient explorată. Aflat în vizită în Delta Dunării, Secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), Taleb Rifai a spus că această zonă este o bijuterie. “Este o bijuterie care trebuie dezvăluită lumii, ştiţi nu sunt aici din întâmplare, ci pentru că noi cei din OMT credem ca România este o stea în formare, şi o să fie într-o zi una dintre cele mai importante destinaţii turistice şi vrem să facem parte dintre cei care fac ca povestea să devină realitate”, a explicat Taleb Rifai. Lipsa infrastructurii şi slaba promovare sunt principalele cauze pentru care acest loc, în care oamenii trăiesc încă după alte reguli, să fie insuficient cunoscut. “Turismul care se practică acum nu este un turism eficient, este un turism de weekend şi practic localnicii nu câştigă”, a declarat Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic la canotaj.

“Frunza” Elenei Udrea nu poate fi schimbată

Actualul brand de turism al României nu poate fi schimbat deoarece a fost realizat şi plătit cu fonduri europene. “Brandul de turism a fost achiziţionat cu nişte bani, şi nu puţini. El nu mai poate fi schimbat. E un bun cumpărat, nu-l putem arunca la coş, dar cu banii pe care îi mai avem acum pe promovare putem face branduri subsectoriale”, a spus Grapini. Ea a afirmat că brandul turistic, care are ca element vizual frunza, nu a promovat întreg potenţialul României. În perioada imediat următoare Autoritatea Naţională pentru Turism va desemna câştigătorii competiţiei pentru brandurile subsectoriale din turism. La competiţie au participat studenţi de la Facultatea de Arte din Bucureşti. Identitatea vizuală a brandului de turism al României, respectiv “frunza”, pentru care fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a plătit peste 900.000 de euro nu se poate schimba aşa uşor. “Nu cred că se poate modifica «frunza» pentru care Ministerul Turismului a plătit nişte bani europeni. O dată ce bani au fost plătiţi nu se mai poate face nimic”, ne-a declarat Dragoş Răducan, vicepeşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul  Românesc (FPTR).