Comentand interventia cancelarului german Angela Merkel de sustinere a presedintelui suspendat Traian Basescu, cotidianul ungar Nepszabadsag titreaza: 'Basescu a pacalit-o pe Merkel'. “Desi in continuare este in vigoare ordonanta de urgenta prin care presedintele suspendat poate fi destituit prin votul majoritatii simple care se prezinta la vot, liderii USL s-au pus de acord sa organizeze referendumul dupa recomandarile Curtii Constitutionale si ale Comisiei Europene. Traian Basescu s-a scapat intr-o emisiune televizata si a marturisit ca a indus-o in eroare pe Angela Merkel, atunci cand i-a spus cancelarului german ca in Romania Constitutia nu face referire la suspendarea presedintelui. Conform observatorilor, inducerea in eroare este explicabila prin faptul ca Partidul Popular European a vorbit despre o lovitura de stat dupa suspendarea presedintelui', scriu jurnalistii ungari. In schimb, un alt cotidian, Magyar Hirlap, considera ca "Romania a devenit noua pacoste a Europei".
Pe de alta parte, publicatia economica austriaca Wirtschaftsblatt este de parere ca “absenteismul poate fi marea sansa a lui Basescu'. “Foarte multi romani sunt frustrati si neinteresati de votul de la referendum. Presedintele suspendat ar putea gasi un aliat puternic in nemultumirea generala fata de clasa politica', mai scriu jurnalistii austrieci.
Frankfurter Rundscau reia tema Romaniei intr-un articol intitulat “Statul ca prada'. “Atmosfera in Romania ca si in Ungaria este marcata de confuzii si tensiuni permanente. Dar asta s-a intamplat in Romania in ultimii 20 de ani Ar fi de dorit ca politicienii europeni sa rupa tacerea. Romanii urmaresc uimiti de frustrare si suparare. Lupta dintre presedinte si premier nu este ceva nou, este doar o noua runda din acelasi joc etern', considera jurnalistul Frank Herold.
Scriitorul si publicistul de origine romana, stabilit de cativa ani la Berlin, William Totok, analizeaza pentru Tageszeitung situatia din Romania intr-un articol cu titlul “Loveste si suporta'. “Presedintele suspendat Traian Basescu a explicat ca Victor Ponta si Crin Antonescu nu pot reprezenta Romania in Europa mai bine decat o face el. Basescu a emanat generozitate precum un jucator de poker care se aseaza deasupra realitatii. Obiectivul USL, o alianta intre liberali si social-democrati, este sa il destituie pe presedintele Basescu. Un referendum programat pentru data de 29 iulie ar trebui sa traga linia de final. Conform ultimelor sondaje, aproape 60% dintre alegatorii romani sunt pregatiti sa voteze pentru destituirea presedintelui', scrie Totok.
Autorul remarca insa:'In realitate, disputele dintre Ponta si Basescu nu sunt altceva decat jocuri arogante pentru putere. Lupta se duce pentru influente, beneficii si nu in ultimul rand pentru recunoastere internationala. Principiile statului de drept si regulile democratice joaca doar un rol secundar in aceasta lupta politica. Ponta, afectat moral de scandalul de plagiat, a initiat mai multe ordonante de urgenta cu efect imediat care au ingradit competentele Curtii Constitutionale si au schimbat legea referendumului, totul doar ca sa inlesneasca destituirea lui Basescu. Dar si Basescu in ultimul timp a pierdut credibilitatea populatiei si a partenerilor sai politici. El a incercat sa combata criza si turbulentele economice din Zona Euro cu o politica de austeritate extrem de nepopulara. Asta a dus a dezertari din tabara sa. Dezertorii au fost primiti cu bratele deschise in alte partide', mai scrie Totok.
“O societate lipsita solidaritate'
Scriitorul atrage atentia asupra atmosferei din societatea romaneasca. “Nemultumirile pentru masurile de austeritate riguroase si pentru diminuarile salariale au dus la proteste stradale masive la inceputul anului, care au acaparat marile orase ale Romaniei. Impunerea unor inchipuiri politico-economice neo-liberale a gasit putina intelegere in randul populatiei. Protestatarii au vrut cu orice pret sa atraga atentia asupra starii precare in care a ajuns fiecare in parte. Economia de piata sociala si solidaritatea nu sunt de actualitate in Romania, ba chiar sunt considerate de clasa politica drept relicve ale comunismului', mai scrie autorul.
“Orbanizarea Romaniei?'
William Totok incearca sa gaseasca similitudini, dar si diferente cu situatia din Ungaria. “S-a vorbit despre Orbanizarea Romaniei, fara sa se tina cont de asemanarile si diferentele intre nationalismul post-comunist din Ungaria si Romania. Atat la Budapesta, cat si la Bucuresti, cliseele nationaliste sunt ingredientele discursului oricarui actor politic. Resentimentele populare, distorsionarile istorice si prejudecatile nationaliste instrumenteaza pe cai diferite puterile politice din Bucuresti si Budapesta. Premisa ca situatia actuala din Romania este mai precara decat cea din Ungaria este o exagerare politica. Se minimalizeaza dimensiunile populare agresive al Guvernului ungar Orban si se exagereaza pericolul reinstaurarii neo-comunismului sub o masca social-liberala la Bucuresti. Insa ce face Europa astazi? Conservatorii dau frau liber consternarii si vorbesc despre o lovitura de stat. Actorii europeni omit ca in ambele tabere se afla oameni obsedati de putere, iar principiile democratiei si normele statului de drept ar trebui sa fie prioritare in lupta pentru putere de la Bucuresti. Vorbim pana la urma despre obligativitatea de a apara institutiile democratice, de a garanta independenta justitiei si de a respecta separarea puterilor intr-un stat membru al Uniunii Europene', concluzioneaza William Totok.