Pescarii cer ridicarea prohibiţiei la sturioni

Pescarii de sturioni din Delta Dunării cer autorităţilor ridicarea prohibiţiei la aceste specii. Intr-un memoriu adresat Secretariatului General al Guvernului şi ministerelor Mediului şi Agriculturii, organizaţia de pescari de la Sfăntu Gheorghe prezintă mai multe motive prin care arată că prohibiţia este dăunătoare.


Memoriul este semnat de organizaţia de producători peşte Dunăre-Marea Neagră şi de organizaţia "Black Sea" şi vine ca urmare a recentei Rezoluţii a Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii Protejate de Faună şi Floră (CITES), publicată in urma celei de-a 14 Conferinţe a Convenţiei, care a avut loc la Haga intre 3 şi 15 iunie 2007. Documentul, prezentat ieri de Jurnalul Naţional, arată că instaurarea prohibiţiei la sturioni conduce la consecinţe nefaste pentru respectivele populaţii. "Cota zero de producţie conduce la un nivel crescut al braconajului, la capturi ilegale, la reducerea locurilor de muncă, la reducerea finanţărilor pentru sectorul acvaculturii şi chiar la declinul populaţiilor de sturioni din mediul natural". In plus, Ordinul comun 262/330 din anul 2006 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor contravine Rezoluţiei Conferinţei 13 a CITES din noiembrie 2004, de la Bangkok. In respectivul document se arăta că astfel de măsuri trebuie luate doar in cazul in care in prealabil toate ţările care pescuiesc intr-un bazin (in cazul de faţă Dunărea şi Marea Neagră) ar fi reglementat in comun o atare interdicţie. Deşi autorităţile romăne susţin că Ucraina, Bulgaria şi Serbia "sunt pe punctul de a adopta la răndul lor măsura", autorităţile din aceste ţări nu au nici cea mai mică intenţie să aplice prohibiţia.


"NE-AŢI DISTRUS". Pescarii din organizaţiile de la Sfăntu Gheorghe susţin că barconajul la sturioni a inflorit in anul scurs de la instaurarea prohibiţiei, iar situaţia celor care trăiau din asta s-a inrăutăţit foarte mult. Braconajul a afectat foarte tare efectivele de sturioni. "Prohibiţia a condus la ingrădirea activităţii tradiţionale de pescuit in zona Sfăntu Gheorghe, judeţul Tulcea, activitate tradiţională recunoscută ca atare şi in Comuniunea Europeană, a condus la ingrădirea dreptului de muncă, drept fundamental recunoscut de Constituţia Romănia (art. 41), a condus la diminuarea drastică a veniturilor pescarilor din comuna Sfăntu Gheorghe, judeţul Tulcea, şi a veniturilor familiilor acestora, autorităţile cunoscănd foarte bine faptul că nu există alternativă pentru aceşti pescari cu consecinţa scăderii drastice a nivelului de trai, incălcăndu-se astfel şi dispoziţiile art. 47, alin. 1 din Constituţia Romăniei".


ARGUMENTE NEŞTIINŢIFICE. Documentul pescarilor invocă şi studiul ştiinţific care a stat la baza instaurării prohibiţiei. Textul redactat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" care arăta reducerea dramatică a efectivelor de sturioni contrazice flagrant studiul emis de aceeaşi instituţie cu un an inainte. In 2005, INCDDD arăta că managementul sturionilor se desfăşoară corect, se obţine o reproducere naturală in limite normale şi se observă chiar o creştere a reproducerii naturale a morunului. Studiul din 2005 a fost certificat şi de CITES, care a alocat cotă de captură şi de export pe 2006 pentru Romănia. Aceste argumente nu au contat pentru autorităţile de la Bucureşti care au luat in grabă măsura prohibiţiei la sturioni, contestată acum de CITES. Din ce in ce mai multe voci avansează ideea că cei doi miniştri, Sulfina Barbu şi Gheorghe Flutur, au intenţionat doar scoaterea de pe piaţă a producătorilor de caviar cu cei aparţinănd grupurilor de interese liberalo-democrate. Pentru cei care au uitat, in urmă cu doi ani autorităţile şi o organizaţie ecologistă acreditau ideea că piaţa neagră a sturionilor ar ar fi intre 15-18 milioane de euro sau 15-20 milioane de euro anual. Cercetările in acest sens ale mai multor instanţe au demonstrat că aceste date erau pure fabulaţii şi nu au deschis nici un dosar. Cei afectaţi au fost insă pescarii din zonă.

Ştiucă

Prohibiţia la sturioni nu este singura măsură luată fără argumente ştiinţifice şi cu serioase incălcări de prevederi legilastive. O altă măsură prompieristică şi care s-a dovedit a fi deloc fundamentată ştiinţific a fost luată in 2005, cănd cele două ministere au emis un ordin comun de prohibiţie la ştiucă pentru Delta Dunării. Ordinul a fost dat la presiunea aceleiaşi fundaţii ecologiste, insă a fost supendat şi apoi abrogat de instanţele de judecată care au găsit serioase nereguli in redactarea şi emiterea documentului.