Porci prost crescuți. Prețul pe kilogram, sub 5 lei

Crescătorii de porci se plâng de lipsa cumpărătorilor, în mai multe zone ale țării. Carnea a ajuns să se vândă în piețe cu 4-5 lei pe kilogram, dar nu pentru porcul „în viu”, așa cum s-a întâmplat și în ultimii trei ani înainte de Crăciun, ci pe bucăți mici. Fermierii spun că cei care lucrează organizat cunosc aceste probleme ale pieței, însă micii crescători, care lucrează dezorganizat, riscă să piardă toată investiția, dacă nu iau în calcul fluctuațiile de preț. Nu importurile omoară producătorii români, ci haosul creat în urma investițiilor făcute fără o strategie coerentă.

În județul Mehedinți, micii crescători de porci sunt disperați pentru că au ajuns la piețe și nu mai au cumpărători nici măcar pentru carnea pe care vor să o vândă la prețuri derizorii. Mulți acuză lipsa unor măsuri pe care ar fi trebuit să le ia guvernul, pentru a proteja producția internă de valul de importuri. Marii fermieri spun, însă, că problemele sunt cu totul altele. „Din perspectiva noastră, a asociației, care conține în primul rând ferme comerciale, este o situație simplă: avem o foarte mare ofertă pe piață în acest moment. Acest lucru se întâmplă în fiecare an, în aceeași perioadă. Prețul stabilit săptămâna aceasta de abatoare este de la 4,6 lei pe kilogram în sudul țării, până la 4,8 lei pe kilogram în nord, în viu, fără TVA, la poarta fermei. Este prețul mediu pe care l-au oferit abatoarele în această săptămână și nu avem cum să vindem altfel. Noi vindem integral către abatoare. Suntem în pierdere toți cei care producem. Un cost mediu la ora actuală ar fi undeva între 5 și 5,2 lei pe kilogram”, explică Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România.

Fermierii trăiesc din rezerve

Perioada bună pentru crescătorii de porci din România a fost între lunile mai și septembrie, însă acum toți sunt în pierdere. Cei mai mulți nu-și pot opri activitatea când vor, chiar dacă ar dori să renunțe la afaceri. „La un moment dat trebuie să suni la abatoare și să te rogi în genunchi să cumpere. Există două categorii de ferme în România: cele care au și scroafe și care nu se pot opri când vor ei, și îngrășătoriile. Cei din a doua categorie pot să spună la un moment dat că se opresc și atunci scade oferta de pe piață, iar în acest caz ar crește importurile”, spune președintele asociației. România a importat anul trecut circa 220.000 de tone de carne de porc. Din producția internă s-au consumat circa 700.000 de tone de carne de porc, dar concurența este încurajată de haosul de pe piață, nu de un scenariu al teoriei conspșirației, explică producătorii. „Ceea ce se aduce este carne de porc sub formă de piese. Noi, ca fermieri, vindem către abatoare, care, în marea majoritate, vând carcase, iar aici se produce o dereglare serioasă a întregii piețe, pentru că marii procesatori nu sunt interesați de carcase, ci de piese. Ar trebui, probabil, ca intern să apară o ofertă de piese mai mare decât este la ora actuală. Dacă un procesator mare are nevoie de carne de lucru, ar trebui să existe mai multe oferte interne de acest fel, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor reale a procesatorilor și astfel să nu se mai cumpere carnea din străinătate”, explică Ioan Ladoși. Micii producători nu au mari șanse de a avea câștiguri din creșterea porcilor, dacă nu se asociază, dar și micile asociații ar trebui să țină cont de regulile pieței, de cerere și ofertă, pentru a le garanta măcar parțial succesul.

Jocul cu prețurile, de Crăciun

Există și posibilitatea ca prețurile pentru carnea de porc să mai crească, în următoarea perioadă, însă nimeni nu știe ce se va întâmpla, de la o săptămână la alta. „Nu este mereu oferta extrem de mare. S-ar fi putut ca în momentul acesta să fie mai puțini porci. Sunt niște jocuri de piață, în sensul că unii riscă și nu scot porcii acum, ci îi vor scoate spre Crăciun, când s-ar putea să mai crească prețurile, dar nu se știe exact ce se va întâmpla”, explică Mary-Eugenia Pană, președinta Asociației Crescătorilor și Exportatorilor ACEBOP.

În România sunt circa 250 de ferme. Anul trecut s-au tăiat aproximativ 4.100.000 de porci, care au reprezentat 60% din consumul intern. Restul a fost importat.

Există o filieră de export, dar atunci când vrei să faci export către Asia, care e piața care cumpără carne la ora actuală, vin chinezii și cer 10.000 de tone pe lună, iar pentru asta trebuie să existe cineva care să colecteze acele carcase. În Europa este supraproducție.

Depindem foarte mult de subvenții. Dacă Europa va renunța la sistemul de subvenționare pe porc și pe pasăre, va fi dezastru. Mary-Eugenia Pană, președinta Asociației Crescătorilor și Exportatorilor ACEBOP

Investiții care nu au fost gândite strategic

În România există peste 100 de abatoare, dar multe nu sunt corelate cu nevoile pieței, spun marii producători, afectați de situația prețurilor. „Unii nu știu ce au de făcut, se trezesc în situații în care nu au ce tăia. Este o piață haotică și fiecare se joacă așa cum vrea”, spune Ioan Ladoși. Președintele celei mai mari asociații de crescători de porci din România spune că de vină este lipsa de organizare de pe piață, dar nu neapărat din cauza statului. „Greșeala statului s-a făcut în ultimii 15-20 de ani, atunci când s-au aprobat fonduri europene pentru sute de abatoare, fără a exista proiecte integrate”, explică președintele APCPR. Despre micii fermieri, marii producători spun că ar putea să se adune în anumite zone și să comunice eficient cu abatoarele, pentru a-și spori șansele. „Nici celor de la abatoare nu le convine să lucreze cu furnizori pe care nu se pat baza”, mai spune Ladoși.

Din prețul final de la raft ajung doar 15-20% din bani în buzunarul fermierului. Adaosul cel mai mare este în retail.

Din 100 de lei pe care-i dă consumatorul, maximum 20% ajunge la producător