Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
“Ia este oglindă către sufletul românesc pur, nemuritor, este acea poartă a timpului în care prezentul glorios este continuu, şi-l trăim cu fiecare ie pe care o purtăm. Când port o ie, este ca şi cum aş trăi două vieţi, viaţa mea şi viaţa iei. Ea începe să vibreze în simboluri şi culori de fiecare dată când o scot în lume, spunând poveşti despre timpuri îndepărtate, într-o limbă adormită şi magică. Ia bunicii îmi este cea mai dragă. Sufletul meu este ţesut în spirala vieţii de pe mânecile ei, alături de sufletele strămoşilor mei şi ale urmaşilor mei. Ochii mei se pierd în povestea bogată a firului de argint care pecetluieşte ia într-o firmitură sclipitoare în constelaţia timpului. Inima mea tânjeşte după dragostea ţesută în fir roşu, să nu se deoache, de mâinile dragi ale bunicii. Ia bunicii supune timpul. Timpul o înfrumuseţează, o îmbogăţeşte, îi sporeşte valoarea şi îi spune povestea, care clipă de clipă se desăvârşeşte. Ţesută şi cusută în anul 1910, ia bunicii din Vrancea este infinitul meu de iubire, de dragoste, de răbdare, de inspiraţie, de spiritualitate, de frumuseţe, de lucruri esenţiale fără de care aş pluti fără sens în vâltoarea acestei lumi. William Faulkner spunea : «The past is never dead. It's not even past. - Trecutul nu e niciodată mort. Nu e nici măcar trecut». Asta simt de fiecare dată când văd şi mai ales când port o ie”, mărturiseşte Cosmina Ruxandra Marcu, arhitect. Această frumoasă IE îşi spune povestea până pe 12 iulie în cadrul expoziţiei “IA. Poartă spre infinit”, proiect cultural realizat de Galeria de Artă şi Design Galateca, aflat sub înaltul patronaj al E.S. Dna. Ulla Väistö, Ambasador al Finlandei în România şi inspirat de comunitatea La Blouse Roumaine.
Dacă aveţi o ie a cărei poveste vreţi să o împărtăşiţi puteţi să trimiteţi povestea pe adresa de e-mail iaestitu@gmail.com. Până pe 12 iulie, şi IA ta poate fi una dintre ele, pentru că, în fiecare zi, cea de-a douăsprezecea ie va fi alta.
Citește pe Antena3.ro
