Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O echipă de speologi români va derula pentru următorii doi ani un proiect unic în România, de monitorizare a cinci peşteri din punctul de vedere al impactului pe care îl poate avea activitatea turistică asupra microclimatului din mediul subteran.
Cercetătorii au explicat că în România nu există niciun ghid sau protocol care să reglementeze felul în care ar trebui amenajată o peşteră din punct de vedere turistic, astfel încât această activitate să nu distrugă peştera.
''Mediul subteran este extrem de vulnerabil în faţa mediului antropic. Peşterile turistice constituie atracţii naturale unice şi sunt, în majoritatea cazurilor, protejate de lege. Exploatarea inadecvată a peşterilor poate provoca degradarea lor iremediabilă într-un timp foarte scurt'', au explicat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, cercetătorii de la Institutul de Speologie ''Emil Racoviţă''.
Cele cinci peşteri care vor fi monitorizate sunt Peştera Urşilor, Peştera Meziad, Peştera Muierilor, Peştera Polovragi şi Peştera Valea Cetăţii, care au fost amenajate pentru turişti încă de acum zeci de ani. Ele au fost alese şi pentru că sunt cele mai importante cinci peşteri turistice din ţară. În paralel cu acestea, va mai fi făcută o monitorizare pe o peşteră de referinţă, pentru ca la finalul cercetării să poată fi făcute comparaţii.
Potrivit speologului Silviu Constantin, prin monitorizare se urmăresc măsurarea parametrilor fizici, chimici şi biologici, precum şi schimbarea lor în raport cu fluxul turistic din cele cinci peşteri. De exemplu, vor fi monitorizate schimbările pe care le poate determina în microclimatul peşterii creşterea nivelului de dioxid de carbon, care de obicei produce coroziuni pe pereţii peşterii. De asemenea, schimbarea ventilaţiei poate aduce în caverne particule de praf, care, la fel, duc la degradări.
Cu alte cuvinte, se urmăreşte să se stabilească în ce măsură frecvenţa şi volumul traficului turistic afectează parametri monitorizaţi, care sunt măsurile necesare pentru asigurarea echilibrului fizico-chimic al peşterilor şi conservarea atracţiilor acestora, dar şi care sunt soluţiile pentru conservarea faunei peşterilor.
Una dintre cele mai complexe probleme cu care se vor confrunta cercetătorii va fi aceea de a găsi soluţii pentru un iluminat corect, în condiţiile în care sursele de lumină introduse în peşteră afectează, de obicei, mediul subteran. Una dintre problemele spinoase pe care le determină existenţa în subteran a surselor de lumină este apariţia aşa numitei 'flore de lampă', pentru a cărei limitare speologii vor să găsească soluţii.
''O să facem cercetări experimentale asupra diverselor surse de lumină pentru a oferi soluţii pentru îndepărtarea florei de lampă. Sunt nişte lucruri pe care noi în speologie le cunoaştem foarte bine şi anume că mediul speleal este foarte sensibil la acţiunea umană şi se poate deteriora ireversibil atunci când climatul este perturbat'', a explicat Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie ''Emil Racoviţă'' din Bucureşti.
Mai mult, soluţiile pe care le vor găsi, au explicat cercetătorii, nu vor putea fi folosite ca o reţetă universal valabilă, deoarece fiecare peşteră are particularităţi care o fac unică.
Ideea acestui proiect a apărut, pe de o parte din cauza faptului că în ţară nu există niciun fel de reglementări, protocoale sau norme în ceea ce priveşte amenajarea peşterilor pentru turişti, dar şi pentru că România, fiind o ţară bogată în fenomene carstice, în ultima vreme au apărut tot mai multe cazuri de peşteri deschise turiştilor. În ultimii cinci ani, cinci noi peşteri au fost amenajate pentru turişti.
Cercetătorii au explicat că, cel mai probabil din motive economice, autorităţile locale doresc să transforme în atracţie turistică o peşteră. Însă ei, neavând la îndemână un set de reguli, riscă, prin ideea lor, să distrugă şi peştera ca monument şi întreprinderea turistică.
''Cu alte cuvinte, ceea ce azi este o peşteră frumoasă, într-un timp scurt poate deveni o peşteră urâtă, care se distruge ca monument natural, dar care nici nu mai asigură profiturile scontate pentru cei care au amenajat-o'', a mai spus Silviu Constantin.
Astfel, proiectul îşi propune ca la final să furnizeze hărţi de vulnerabilitate pentru administratorii peşterilor, să elaboreze un protocol de monitorizare care să fie implementat în peşterile turistice, precum şi un set de bune practici.
Proiectul va dura doi ani şi are o valoare de aproape 900.000 de euro, asigurată printr-un grant EEA (oferit de Norvegia, Islanda şi Liechtenstein). Cercetarea se va derula printr-o colaborare a Institutului de Speologie ''Emil Racoviţă'' (filialele din Cluj şi Bucureşti), Universitatea ''Babeş-Bolyai'' şi Universitatea Bergen din Norvegia.
