Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După 50 de ani de comunism, în care s-a alfabetizat forţat toată populaţia României, am ajuns în 2015 la creşterea alarmantă a numărului de analfabeţi, dar şi la absolvenţi de liceu şi de facultate care nu ştiu să scrie în limba română. Finanţarea per capita, salari¬ile de mizerie şi procentul foarte mic din PIB alocat Educaţiei au adus școala româ¬nească în colaps.
Profesorii au ajuns să-şi dorească să promoveze elevii şi studenţii care nu învaţă şi chiar pe cei care nu ştiu să scrie corect româneşte, pentru a-şi păstra posturile. Finanţarea per capita, adică în funcție de numărul de elevi/studenți, ar fi trebuit să rezolve problema transparenţei banilor din învă¬ţământ, dar a creat haos în întregul sistem. Aşa se explică de ce peste 8.000 de elevi de clasa a opta trec în următorul ciclu de studiu cu medii mai mici de 5 (8.698 au fost în acest an, din 128.685 elevi înscrişi) şi peste 10.000 au medii între 5 şi 6 (13.857 în 2015). Aşa se explică şi de ce rata de promovabi¬litate la Bacalaureat a fost sub 60% în ultimii opt ani, cu excepţia lui 2015, când s-a depăşit puţin procentul, după contestaţii. „Într-un sistem în care totul se calculează în funcţie de costul standard per elev, încep compromisurile. Funcţionarea unei instituţii de învăţământ depinde de numărul de elevi, iar şcolile s-ar închide dacă elevii foarte slab pregătiţi ar fi lăsaţi repetenţi. Cele mai multe unităţi de învăţământ au mari nemulţimiri, pentru că această modalitate de finanţare a făcut ca bugetele să fie insuficiente”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Marius Nistor, preşedintele Federaţiei sindicale din Învăţământ „Spiru Haret”.
Şi studenţii profită
Problemele continuă şi în universităţi, unde studenţii profită din plin de legislaţia care le permite să nu înveţe, ştiind că profesorii sunt practic obligaţi să-i treacă de la un an la altul, ca să mai aibă locuri de muncă şi în anii următori. „S-a ajuns în situ¬aţii critice la unele universităţi, unde unii dintre studenţi sunt trecuţi, chiar dacă aceştia nu ar fi ajuns niciodată să termine facultatea dacă ar fi fost alt sistem de finanţare. Noi cerem revenirea la finanţarea pe ciclurile de studii, indiferent de rezultatele studentului. Altfel, dacă profesorul depinde de banii alocaţi an de an pentru fecare student, riscă să acorde nota de trecere mai uşor. Pentru a se susţine învăţământul trebuie să se acorde banii indiferent dacă studentul trece anul sau nu, dacă rămâne în facultate sau părăseşte şcoala”, a explicat, pentru Jurnalul Naţi¬onal, Anton Hadăr, preşedintele federaţiei sindicatelor din învăţă¬mântul universitar „Alma Mater”.
40% dintre absolvenţii de liceu nu reuşesc să ia BAC-ul, iar 25% dintre elevii de clasa a opta ajung la liceu cu medii sub 5 şi între 5 şi 6 .
Elevii şi studenţii sunt finanţaţi de la buget chiar dacă nu învaţă. Finanţarea per capita s-a introdus în 1998 în universităţi şi din 2012 în învăţământul preuniver¬sitar. Sindicatele din învăţământ încearcă de ani buni să schimbe legea. Actualul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu, susţine renunţarea la finanţarea per capita, însă decizia nu-i aparţine.
