Secretarul general al Academiei Române, audiat în cazul jafului de la Casa Coandă

Se strânge lațul în jurul celor implicați în jaful de la Casa Coandă, care au încercat, prin diverse malversațiuni, înstrăinarea imobilului monument istoric în care ar fi trebuit să se amenajeze singurul muzeu dedicat celui mai mare cercetător român - Henri Coandă.

Secretarul general al Academiei Române, Ion Păun Otiman, a fost audiat, miercuri, de poliţiştii bucureşteni în legătură cu o sesizare a Curţii de Conturi potrivit căreia a fost cesionat etajul casei familiei Coandă uneipersoane fizice, deşi statul avea drept de preempţiune.

După campania Jurnalului Național pentru stoparea jafului de la Casa Coandă s-au întâmplat două lucruri importante:

1. Guvernul Ponta (1) a emis o Hotărâre de Guvern, prin care parterul Casei Coandă a fost trecut din proprietatea privată a statului și din administrarea RAAPPS, în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Culturii, cu scopul reînființării Casei memoriale și a Muzeului Coandă. Totodată, a fost atacată în Justiție vânzarea etajului Casei Coandă către o persoană fizică, de către Academia Română, printr-un intermediar.

2. Curtea de Conturi a finalizat controlul la Academia Română, confirmând cele dezvăluite de Jurnalul Național – anume că etajul imobilului de la adresa Lascăr Catargiu nr. 29, București, a fost întrăinat fraudulos.

Ulterior, Curtea de Conturi a sesizat Serviciul pentru Investigarea Fraudelor din cadrul Poliţiei Sectorului 1.

Ion Păun Otiman se apără susținând că Academia Română nu a făcut altceva decât să cesioneze drepturile litigioase asupra imobilului Casa Coandă, după ce a pierdut procesele inițiate în justiție, împotriva statului român (reprezentat de RAAPPS), pentru a redobândi dreptul de proprietate și administrare.

Drepturile litigioase au fost cedate unui samsar de imobile - George Jipa, care a mai fost implicat in recuperari dubioase ale unor proprietati ale Academiei. Acesta a obținut, imediat, etajul Casei Coandă de la RAAPPS (după ce regia câștigase definitiv și irevocabil procesul cu Academia). Apoi, acționând ca mandatar al Academiei, a vândut imobilul (etajul) unei persoane fizice, pentru suma de 350.000 de euro. Vânzarea s-a făcut prin fals, susținându-se în contract, negru pe alb, că imobilul nu face parte din patrimoniul național. Or, așa cum am precizat, Casa Coandă este monument istoric și nu putea fi vândut fără exercitarea dreptului de preemțiune de către Ministerul Culturii.

Otiman și directorul Direcției de Patrimoniu al Academiei, Dumitru Dinu, au susținut, la discuția cu reporterul Jurnalului Național, ca, din momentul în care au incheiat contractul de cesiune a drepturilor litigioase asupra acestui imobil, responsabilitatea Academiei față de destinația ulterioară a acestuia nu mai există. Responsabilitatea ar fi a RAAPPS și a mandatarului Academiei.
Cei doi au refuzat să ne pună la dispoziție contractul de cesiune a drepturilor litigioase. Totuși, Dinu a confirmat că acest contract nu conține o prevedere legată de statutul de monument istoric al Casei Coandă. Ar fi fost obligatia RAAPPS sa precizeze acest aspect, în actele de predare a imobilului către mandatarul Academiei, susține Dumitru Dinu. Pe de altă parte, pretinde același Dinu, este obligația Ministerului Culturii să notifice proprietarii de imobile asupra statutului de monument istoric al clădirilor respective.

În realitate, există, pe de o parte, o Lege a monumentelor istorice, care prevede obligația proprietarilor de imobile-monument istoric de a notifica Ministerul Culturii în cazul înstrăinării. Pe de altă parte, există și o listă a monumentelor istorice, aceasta fiind publică.
Generalul Constantin Coanda, tatal savantului roman Henri Coanda, a fost prim-ministru al Romaniei, in anul 1918. Deloc surprinzator, resedinta familiei Coanda este un impozant imobil din centrul Capitalei – pe Bulevardul Lascar Catargiu, in apropierea Pietei Romane.
In 1969, inca din timpul vietii academicianului Henri Coanda, familia Coanda a donat aceasta avere imobiliara statului roman, mai precis Academiei Romane, cu singura conditie sa nu fie instrainata, ci amenajata ca muzeu Henri Coanda & Constantin Coanda.
Ceea ce s-a si intamplat, intr-o prima faza, astfel ca, in ultimii trei ani ai vietii, revenit in tara, Henri Coanda a locuit in partea din casa parinteasca ce nu fusese, inca, amenajata ca muzeu.
Henri Coanda a murit in 1972, iar cinci ani mai tarziu Academia a fost deposedata de Casa Coanda de statul comunist. Toate obiectele aflate, in 1977, in Muzeul (de atunci) 'Henri Coanda' au fost transferate la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, unde au ramas depozitate – nefiind expuse, nici in ziua de azi, din cauza lipsei de spatiu. Este vorba de brevete, machete, tablouri, medalii, diplome, fotografii, scrisori etc.
Casa Coanda a devenit sediu de ambasada – mai intai a Thailandei si apoi a Algerului. În prezent, imobilul este nelocuit, lăsat în paragină.