„Ţiganca împuţită" a ajuns şi în raportul Amnesty International

România continuă să aibă probleme în domeniul respectării drepturilor omului şi combaterii discriminării minorităţilor, se arată în raportul anual al Amnesty International, publicat astăzi, care menţionează zborurile secrete ale CIA şi fraza "ţigancă împuţită" folosită de Traian Băsescu.

Raportul menţionează că au existat noi acuzaţii că România a fost implicată în programul transferurilor şi detenţiei secrete a deţinuţilor condus de Statele Unite, în pofida dezminţirilor Guvernului şi ale comisiei senatoriale înfiinţate pentru investigarea acestor acuzaţii. De asemenea sunt menţionate cazuri de tratamente necorepunzătoare, uz excesiv de forţă şi utilizare ilegală a armelor de foc de către forţele de ordine, discriminarea minorităţii rome, a homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor şi transsexualilor (LGBT).

Potrivit raportului, autorităţile române nu au oferit Comisiei Europene şi altor instituţii răspunsuri satisfăcătoare faţă de acuzaţiile privind programul american al transferurilor, închisorilor secrete şi dispariţiilor forţate. În februarie 2008, un oficial român de rang înalt a declarat într-un interviu că în 2004 şi 2005 a văzut un autobuz negru sosind în mod repetat la aeroportul Mihail Kogălniceanu, din care ceea ce păreau a fi deţinuţi erau urcaţi în avioane cu destinaţia Africa de Nord. La bord se aflau şi doi agenţi CIA, iar piloţii declarau planuri false de zbor şi plecau spre destinaţii nespecificate.

Comisiile înfiinţate pentru a investiga aceste acuzaţii în 2006 şi 2007 au declarat că nu au descoperit dovezi în acest sens, declarând că "acuzaţiile împotria României sunt nefondate", în timp ce preşedinte Traian Băsescu a declarat că nu are cunoştinţe despre curse suspecte de la aeroportul Mihail Kogălniceanu.

Raportul Amnesty International menţionează de asemenea că "discriminarea împotriva romilor este în continuare larg răspândită şi intensă", în timp ce există în continuare plângeri cu privire la rele tratamente şi uz excesiv de forţă din partea autorităţilor. Romii nu beneficiază de acces egal al educaţie, locuinţe, servicii de sănătate şi locuri de muncă. Aceştia fac de asemenea obiectul unor politici care ar avea ca efect segregarea, în special în domeniul educaţiei.

Amnesty menţionează că în septembrie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că fraza "ţigancă împuţită" folosită de preşedintele Traian Băsescu referitor la o jurnalistă în mai 2007 este discriminatorie, dar nu a aplicat sancţiuni, deoarece afirmaţia a fost făcută într-o discuţie privată.

În decembrie 2008 o comisie a Consiliului Europei pentru prevenirea torturii a publicat un raport în urma unei vizite în România în iunie 2006, remarcând că numeroşi deţinuţi denunţă "utilizarea excesivă a forţei de către poliţie în timpul arestului sau abuzuri fizice în timpul interogatoriilor". Cu toate acestea Guvernul român nu a reuşit să modifice legislaţia privind utilizarea armelor de foc de către forţele de ordine, conform standardelor internaţionale.

Raportul remarcă de asemenea că mai multe organizaţii nonguvernamentale, printre care Centrul pentru Resurse Legale şi Salvaţi Copii România, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la plasamentul, condiţiile de viaţă şi tratamentul pacienţilor din numeroase instituţii psihiatrice şi spitale care nu respectă standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului.

Minorităţile sexuale, lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor şi transexualilor, sunt de asemenea discriminate, Senatul român respingând în februarie căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, înlocuind definiţia căsătoriei între "soţi" conformă legii din 1953, cu căsătoria între "un bărbat şi o femeie".

Amnesty International denunţă tortura şi discriminarea din R.Moldova

Cazurile de tortură, relele tratamente sau discriminarea continuă să fie raportate în Republica Moldova, iar autorii acestor practici rămân nepedepsiţi, în pofida introducerii unor legi importante, arată raportul Amnesty International.

Organizaţia menţionează că Parlamentul moldovean a aprobat la 14 martie o lege care "ar putea contribui la prevenirea torturii şi la reducerea impunităţii pentru tortură şi alte rele tratatmente". Printre schimbări, Codul de Procedură Penală a fost amendat astfel încât instituţia în care presupusa victimă a fost deţinută să fie nevoită să dovedească faptul că tortura şi relele tratamente nu au avut loc. Anterior, sarcina de a strânge dovezi revenea victimelor.

Raportul remarcă şi intrarea în funcţiune, din luna martie, a Consiliului Consultativ din cadrul biroului Avocatului Poporului, care este destinat să monitorizeze locurile de detenţie în conformitate cu obligaţiile Republicii Moldova ce îi revin potrivit Protocolului Opţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Torturii. Însă, potrivit Amnesty, acest Consiliu ar putea să nu beneficieze de suficiente fonduri şi să nu fie destul de independent de biroul Avocatului Poporului. Au fost raportate în continuare cazuri de tortură şi rele tratamente aplicate în custodia poliţiei, dar cei care le-au comis "se bucură de impunitate din cauza unui sistem incorect şi ineficient de investigare, precum şi din cauza lipsei voinţei politice de a-i condamna pe autorii faptelor", apreciază organizaţia.

Amnesty Internaţional salută legea privind adunările aprobată la 22 februarie de către Parlamentul moldovean, şi care a intrat în vigoare la 22 aprilie. Această lege, concepută după lungi consultări cu societatea civilă, este considerată de organizaţie drept "un pas semnificativ către o mai mare libertate de exprimare în (Republica) Moldova". Potrivit noii legi, organizatorii de evenimente publice trebuie să informeze autorităţile locale în legătură cu evenimentul planificat, dar nu mai trebuie să ceară permisiunea, în timp ce reuniunile de sub 50 de persoane pot avea loc spontan, fără notificare. Legea mai prevede că adunările pot fi interzise doar printr-o decizie judecătorească. Totuşi, consideră organizaţia, "în pofida acestor prevederi progresiste, poliţia şi autorităţile locale au continuat să restrângă libertatea de exprimare" şi, "potrivit unor studii realizate de o organizaţie neguvernamentală locală, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, prezenţa poliţiei la demonstraţii, numărul de detenţii şi folosirea forţei de către poliţie au crescut, de la intrarea în vigoare a noii legi".

Amnesty International evocă şi cazul interzicerii la 8 mai, de către Primăria din Chişinău, a unei demonstraţii a minorităţilor sexuale, în faţa Parlamentului, motivându-se că organizaţiile religioase, studenţii din şcoli şi locuitorii capitalei au reacţionat negativ la acest eveniment planificat şi prin urmare era necesară interzicerea reuniunii publice pentru "a evita orice tensiune în societate". Când activiştii au ajuns la Parlament la 11 mai, au fost înconjuraţi de aproximativ 300 de contramanifestanţi agresivi, care i-au împiedicat să iasă din autobuzul cu care veniseră. Trecătorii au remarcat faptul că erau puţini poliţişti la faţa locului şi în pofida tensiunii tot mai mari nu au luat nici o măsură pentru a-i proteja pe activişti, care au fost obligaţi să părăsească zona.

Organizaţia de apărare a drepturilor omului menţionează şi îngrijorarea altor structuri internaţionale (Comisia Europeană împotriva rasismului şi intoleranţei şi Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială), în legătură cu neimplementarea legilor existente care interzic incitarea la ură rasială, naţională şi religioasă în Republica Moldova.

Amnesty Internaţional apreciază că unele proiecte de legi privind discriminarea se concentrau doar pe "obligaţii negative şi nu includeau datoria pozitivă de a promova egalitatea".

Mediafax