Cariera politică, meserie pe termen scurt. Între intrigi de partid şi cătuşe

Primenirea cu figuri noi a clasei politice ca leac pentru metehnele ei este o speranţă neîntemeiată pe fapte. Departe de a fi un mediu conservator în care liderii îşi menţin poziţiile multă vreme, politica românească îşi uzează repede protagoniştii. O analiză a modului în care s-au schimbat conducerile partidelor în ultimul deceniu arată că doar puţini dintre liderii de prim rang de acum 8-10 ani mai deţin funcţii importante, iar principalul factor nu a fost mâna lungă a procurorilor, cât mecanismele de schimbare internă din interiorul partidelor.

În ultimii ani, schimbările de cadre de la vârful partidelor au fost puse pe anchetele demarate de către DNA. În mod cert, procurorii au pus capăt unor cariere politice, anchetele lor perturbând activitatea tuturor partidelor importante, însă într-o măsură mai mică decât schimbările interne efectuate voluntar de partide. De exemplu, deşi PSD se consideră victima predilectă a „statului paralel”, schimbările din conducere au fost mai puţin drastice decât în alte partide, iar cele care au avut loc s-au petrecut natural, în majoritatea cazurilor. Analizând echipa aleasă la Congresul din 2010, când Victor Ponta a devenit preşedinte al partidului, doar în cazul câtorva cariera a fost stopată de către DNA: Adrian Năstase (condamnat a doua oară pe când era preşedintele Consiliului Naţional), Adrian Severin, Constantin Niţă, Gheorghe Nichita şi Viorel Hrebenciuc. Faţă de echipa aleasă acum opt ani, mai activează în conducerea PSD sau în funcţii de demnitate publică Victor Ponta, Liviu Dragnea, Titus Corlăţean, Ecaterina Andronescu, Dan Nica, Rodica Nassar, Robert Negoiţă, Marian Oprişan, Rovana Plumb şi Nicolae Bănicioiu. Chiar dacă au fost ţintele procurorilor, unii pesedişti au ieşit din politică din cauza luptelor interne din PSD şi mai puţin din cauza anchetelor: Marian Vanghelie, Valeriu Zgonea sau Dan Şova. Mult mai sumbră a fost soarta foştilor democrat-liberali care erau „piesele de rezistenţă” ale guvernării PDL. Faţă de echipa aleasă la Convenţia din 2012 şi care a decis fuziunea cu PNL în 2014, în actuala conducere liberală se mai regăsesc doar Raluca Turcan, Gheorghe Falcă şi Mircea Hava, restul liderilor PNL de azi care provin din PDL fiind cândva oameni din eşalonul doi, precum Ioan Bălan, Lucian Bode sau Viorel Badea.. Blaga a condus partidul către fuziune şi apoi s-a retras după ce a început DNA urmărirea penală. Nici Adriean Videanu nu mai este activ în partid, având şi el probleme cu procurorii, iar Radu Berceanu s-a retras cu totul din viaţa publică, o decizie similară luând-o şi Mihai Stănişoară. Emil Boc de la Cluj, George Scripcaru de la Braşov şi Dorin Florea de la Târgu-Mureş, deşi primari ai unor oraşe importante, nu iau parte la deciziile PNL de la centru. Pe lângă Blaga şi Videanu, lista pedeliştilor care şi-au văzut carierele periclitate sau încheiate de procurori nu este mai prejos decât cea a PSD: Gabriel Berca, Cristian Boureanu, Constantin Ostaficiuc, Florin Popescu, Sorin Frunzăverde, Ioan Oltean ş.a. Lideri precum Roberta Anastase sau Cezar Preda rămân personalităţi influente, dar cu o vizibilitate mai redusă. Nici vechii liberali nu mai sunt chiar at de vechi. Prin comparaţie cu echipa cu care Crin Antonescu era reconfirmat la şefia PNL în martie 2010, în conducerea de azi se mai regăsesc doar Marian Petrache, Răducu Filipescu, Victor Paul Dobre şi Ilie Bolojan, alături de deja longevivul politician Ludovic Orban. Teodor Atanasiu şi Mihai Voicu sunt încă figuri respectate în partid, chiar dacă nu au funcţii de conducere. Conducerea PNL a mai fost rarită şi de acţiunile DNA, vizaţi fiind Andrei Chiliman, Aristotel Căncescu, Vlad Moisescu, Dan Radu Ruşanu şi Mircea Moloţ. Printre cei care s-au pensionat de bunăvoie se află chiar liderul de altădată Crin Antonescu, urmat de Radu Stroe, Rareş Mănescu ş.a.

Lideri vechi la a doua tinereţe

După alegerea lui Crin Antonescu ca preşedinte PNL, se părea că fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu (foto) nu mai avea altceva de făcut decât să iasă la pensie, însă ruperea USL a dus la apariţia ALDE, partidul pe care Tăriceanu a reuşit să-l bage în Parlament şi la guvernare alături de PSD, iar el a preluat şefia Senatului. A reuşit să adune alături de el, liberali vechi care astfel au reuşit să-şi prelungească o carieră deja lungă în politică: Varujan Vosganian, Norica Nicolai şi Daniel Chiţoiu. Izgoniţi din partidele lor, mai tinerii Victor Ponta şi Daniel Constantin încearcă să-şi croiască un nou drum cu Pro România însă succesul acestui proiect rămâne incert. Remarcabilă este şi revenirea lui Ludovic Orban, după ce ani de zile a făcut opoziţie în PNL la preşedinţii Tăriceanu, Antonescu şi Gorghiu la care s-a adăugat şi dosarul DNA de care însă a reuşit să scape.

Garnitura nouă a UDMR

UDMR nu a avut niciodată o viaţă internă spectaculoasă. Schimbările s-au făcut lent şi fără ca tensiunile să ajungă des în spaţiul public. Pe de altă parte, în ultimul deceniu echipa de conducere s-a schimbat aproape complet. Marko Bela a lăsat locul mai tânărului Kelemen Hunor, care şi-a luat ca preşedinte executiv, anul trecut, un coleg de generaţie, pe Porcsalmi Balint. Chiar dacă printre parlamentarii Uniunii se mai află lideri cu vechime, precum Marton Arpad sau Borbely Laszlo, senatorul Verestoy Attila a murit recent, iar şefia grupurilor parlamentare a fost preluată de oameni mai tineri precum Korodi Attila sau Cseke Attila, „crescuţi” de fostul preşedinte Marko Bela. De asemenea, într-un partid cândva patriarhal au început să-şi facă loc femeile: Biro Rozalia, Horvath Anna ş.a.

PMP s-a constituit în jurul unor lideri care acum nu mai sunt în conducere: Traian Băsescu, Elena Udrea, Cristian Diaconescu şi Cristian Preda.

Retragerea cărturarilor

PDL a recrutat în rândurile sale o serie de intelectuali de marcă, însă aceştia s-au săturat repede de politică: Teodor Baconschi a fost demis de la conducerea MAE de către Boc în timpul protestelor din iarna lui 2012, Sever Voinescu şi Theodor Paleologu s-au sastisit repede de politică. Doar Cristian Preda mai este europarlamentar, însă după ce a plecat din PDL a fost exclus şi din PMP.

Pensionari din tinereţe

Există cazuri de politicieni care au început să resimtă uzura încă de la o vârstă la care erau socotiţi drept „tinere speranţe”. Numai la PNL există două cazuri notabile. Cristian Adomniţei, fost ministru al Educaţiei şi preşedinte al CJ Iaşi, s-a săturat de politică imediat după ce s-a trezit cu un dosar la DNA. Cândva socotit mâna dreaptă a premierului Tăriceanu, Bogdan Olteanu a preferat să se retragă în „Olimpul” Băncii Naţionale, dar a fost ajuns şi acolo de păcatele trecutului, adică tot de un dosar penal, legat de numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Deltei Dunării de către Călin Popescu-Tăriceanu.

Schimbări post pe post

Daniel Buda nu a ocupat funcţii politice de prim-rang, însă a avut constant responsabilităţi importante. Preşedinte al Comisiei juridice a Camerei în guvernarea PDL, a devenit europarlamentar. În 2012 a fost ales preşedinte al Comisiei de etică şi litigii a PDL, şi a păstrat funcţia echivalentă după fuziunea cu liberalii