Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DNA ar putea rămâne fără interceptările realizate de SRI în marile dosare de corupţie, după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală care prevedea că supravegherea tehnică poate fi efectuată de către „alte organe specializate ale statului”, pe lângă organul de cercetare penală şi poliţie. Până la publicarea motivării, decizia Curţii lasă în aer dosarele aflate deja în curs de cercetare, în care procurorii DNA strâng probe cu ajutorul ofiţerilor SRI.
Până acum, exprimarea „alte organe specializate ale statului” le-a permis procurorilor din parchete să lucreze cot la cot cu ofiţerii SRI în instrumentarea marilor cazuri de corupţie. Majo-ritatea dosarelor celebre s-au bazat pe interceptări, înregistrări ambientale şi operaţiuni de filaj realizate cu ajutorul exclusiv al SRI. După decizia Curţii, luată pe 16 februarie, a existat riscul ca instanţele de judecată să fie asaltate cu cereri de revizuire a hotărârilor definitive în dosarele care s-au bazat pe probele strânse de ofiţerii SRI. Judecă-torii Curţii au rezolvat „pro- blema” joia trecută, când au declarat neconstituţional un alt articol din Codul de Procedură Penală. Cel care prevedea că persoana condam-nată poate cere revizuirea unei sentinţe definitive dacă aceasta s-a bazat pe o preve-dere care a fost declarată, ulterior, neconstituţională. Aceasta era, de fapt, portiţa care le oferea condamna-ţilor dreptul să ceară revizuirea hotărârilor definitive în dosarele realizate cu sprijinul SRI. Practic, după ultima decizie a Curţii, o hotărâre judecătorească nu mai poate fi revizuită, chiar dacă a fost luată pe baza unei prevederi neconstituţionale. Întrebarea care rămâne este ce se va întâmpla, însă, cu dosarele af late în acest moment în curs? În privinţa dosarelor penale deja des- chise şi în cazurile de condamnări bazate pe probele SRI, totul pare clar. „Legea nu se aplică retroactiv şi va fi valabilă doar pentru dosarele care se vor constitui de acum înainte, după publicarea modi-ficărilor ce vor interveni”, a explicat judecătoarea CCR Mona Pivniceru, citată de Q Magazine. Însă marea temere a procurorilor priveşte soarta dosarelor aflate în curs de cerce-tare, acele dosare în care ofiţerii SRI realizează în clipa de faţă interceptări telefonice, înregis-trări ambientale sau operaţiuni de filaj care ar putea fi anulate în instanţă. Totul va rămâne neclar, cel puţin până la publi-carea motivării deciziei Curţii. Ce se întâmplă după motivarea Curții Constituționale? Practic, există două variante. Fie Curtea va preciza în moti-vare că interceptările pot fi realizate doar de organele de cercetare penală, adică de procurori şi poliţişti, fie judecă-torii vor cere Parlamentului să definească în mod clar la cine se referă expresia „alte organe ale statului”. În acest moment, DNA este singurul parchet care dispune de un serviciu tehnic propriu, ceea ce înseamnă că procurorii DIICOT şi cei ai Parchetului General lucrează exclusiv cu sprijinul ofiţerilor SRI. Chiar şi aşa, divizia tehnică a DNA-ului nu se poate compara cu dimensiunile opera-ţionale ale SRI. O soluţie ar fi întărirea serviciului din cadrul DNA. „Din momentul în care decizia intră în vigoare, ar trebui ca toate autorizaţiile să fie puse în aplicare de serviciul tehnic. Este posibil să fim nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează la acest serviciu”, a explicat Codruţa Kovesi. Ministrul Justiţiei a propus o altă idee, preluată de la francezi: o struc-tură specializată în cadrul ministerului. „Să dezvolţi o asemenea infrastructură nu e deloc ieftin. Franţa, ca să dau un exemplu, a mutat această structură la nivelul Ministerului Justiţiei, iar perioada de tran-ziţie a fost de zece ani”, a explicat Raluca Prună.
Excepţia de neconstituţionalitate în cazul interceptărilor realizate de ofiţerii Serviciului Român de Informaţii a fost ridicată într-un proces aflat pe rolul judecătoriei din Chişineu Criş, un oraş cu 8.000 de locuitori din judeţul Arad.
În lipsa unei reglementări clare după decizia Curţii Constituţionale, situaţia poate fi rezolvată printr-o ordonanţă de urgenţă iniţiată de Ministerul Justiţiei sau printr-o propunere legislativă iniţiată de senatori sau deputaţi. „Ministerul Justiţiei, în calitatea sa de coiniţiator, lucrează cu parchetele, cu DIICOT, cu DNA, astfel încât înainte să facem o propunere să avem o imagine exactă”, a explicat Raluca Prună. În privin- ţa Parlamentului, este lesne de înţeles că aleşii nu se vor grăbi cu o iniţiativă legislativă.
