Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La mai puţin de nouă luni până la 1 Decembrie, celebrarea Centenarului pare un eşec cert. Deşi pregătirile pentru sărbătorirea celor 100 de ani de România Mare au început oficial din 2014, practic nu s-a făcut nimic, situaţie oficializată prin decizia ministrului Culturii de a anula peste 2.000 de proiecte deja aprobate şi de a cere redepunerea documentaţiei de către instituţiile care le-au propus.
Decizia lui George Ivaşcu de a cere refacerea proiectelor şi de a-l demite pe Paul Cotîrleţ, secretarul de stat care trebuia să se ocupe de Centenar, este consemnarea oficială a eşecului guvernelor care s-au succedat la Palatul Victoria. În ianuarie 2014, Guvernul Ponta demara Programul Naţional „România 100” şi un comitet care să-l gestioneze. Pentru a impulsiona pregătirile, premierul Dacian Cioloş a decis înfiinţarea Departamentului Centenar, în subordinea sa şi finanţat de la bugetul Secretariatului General al Guvernului. Şef a fost numit profesorul ieşean Daniel Şandru care s-a ocupat Centenar până pe 1 februarie 2017 când toţi angajaţii departamentului au demisionat în bloc în semn de protest faţă de adoptarea OUG 13. Tot atunci, Cioloş a demarat o campanie de emitere a unor titluri de stat Fidelis, intitulată „Centenar” deoarece titlurile erau scadente în 2018, prin care statul s-a împrumutat cu 700 de milioane de lei. Paralele adunate atunci reprezintă singurul succes de până acum care are o legătură, chiar şi vagă, cu Marea Unire. În locul lui Şandru, Grindeanu l-a numit pe Cristian Videscu, vicepreşedinte la PSD Arad, fost ziarist în presa locală. Mihai Tudose a desfiinţat departamentul cu totul şi l-a mutat la Ministerul Culturii, unde a fost preluat de un tânăr de 29 de ani, Paul Cotîrleţ, ale cărui calităţi era faptul că a fost fotbalist la Petrolul Moineşti şi şef de cabinet al lui Niculae Bădălău, pe atunci vicepreşedinte al Senatului. Când Ivaşcu a preluat conducerea Ministerului Culturii, a constatat „inexistenţa unei concepţii strategice în legătură cu activitatea Departamentului din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, în legătură cu celebrarea Centenarului Marii Uniri”.
Nu există o reţetă prestabilită a modului în care trebuie să sărbătorim. Dacă o primărie crede că trebuie să dea sarmale pe muzică de fanfară, să o facă. Aşa se bucură ei”,
Lucian Romaşcanu, fost ministru al Culturii
Cu medaliile stăm bine
Legea Centenarului are doar şapte articole, dintre care primele patru se ocupă exclusiv de instituirea a tot felul de medalii comemorative şi de onoare, nu mai puţin de opt, de parcă toţi cei care au făcut Unirea ar mai fi în viaţă şi ar trebui omagiaţi. Frenezia faleristică este atât de mare, încât tinichelele nu vor fi acordate doar de preşedintele României, ci şi de Guvern şi preşedinţii Camerelor, motiv pentru care liberalii au contestat legea la CCR pentru că ar uzurpa o atribuţie a şefului statului. Ulterior, şi Iohannis a cerut reexaminarea legii întrucât nu face nicio menţiune referitoare la cei care în 1919 au contribuit la înăbuşirea Revoluţiei bolşevice din Ungaria.
Statui şi autostrăzi imaginare
În 2016, Cioloş spunea că Legea Centenarului va include „o componentă de infrastructură prioritară pentru România”, făcând referire specială la Autostrada Piteşti-Sibiu, autostradă care abia acum a fost scoasă la licitaţie pe trei tronsoane. În ce priveşte proiectul Autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi, pompos intitulată „Autostrada Unirii”, situaţia frizează grotescul. Proiectul datează din 2007, iar lucrările ar fi trebuit să înceapă din 2016. Nu au început, iar în 2017 Senatul a adoptat un proiect care obligă Guvernul să o finalizeze în 2021. În ce priveşte statuile, din cele peste 2.000 de proiecte trimise la Guvern, majoritatea sunt elaborate de autorităţile locale şi se referă, în cele mai multe cazuri, la ridicarea unor statui în colţuri uitate de lume, fie la refacerea unor monumente deja existente. În Bucureşti, proiectul ridicării unui Monument al Unirii datează din 2007, dar un deceniu mai târziu, primarul Firea a renunţat la finanţare când şi-a dat seama că nu va putea fi relizat în 2018, proiectul fiind încă în curs de avizare la Ministerul Culturii. Lucrările pentru Monumentul Unirii din Alba Iulia nu au început încă.
