Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Peste 30 de senatori şi deputaţi din noua legislatură trebuie să se hotărască dacă rămân aleşi locali sau vor să facă politică la centru. În oraşe precum Craiova şi Târgu Jiu, spre exemplu, 2017 va veni cu alt rând de alegeri, asta după ce edilii aflaţi în funcţie au dat fotoliul de primar pe imunitatea parlamentară.
Cum legislaţia electorală le permite aleşilor locali aflaţi deja în funcţie să candideze pentru un mandat de parlamentar, multe dintre fotoliile de primari sau consilieri locali şi judeţeni au rămas goale după alegerile parlamentare. Cei mai mulţi dintre aleşii locali susţin că din Parlament pot face mult mai multe pentru comunităţile locale. Aşa se face că sute de mii de români vor vota din nou în 2017, deşi au mai făcut-o de două ori anul trecut: la alegerile locale din 5 iunie şi la parlamentarele din 11 decembrie. De data aceasta va fi vorba despre alegeri parţiale, ceea ce înseamnă automat alţi bani de la buget pentru repetarea scrutinului. În noul Parlament, cei mai mulţi primari şi consilieri care au obţinut mandate de senatori şi deputaţi provin din rândurile PSD. Printre aceştia există nume sonore ca Lia Olguţa Vasilescu (fost primar al Craiovei), Florin Cârciumaru (primarul din Târgu Jiu), Emanoil Savin (primarul din Buşteni) sau Cristian Resmeriță (primarul din Lupeni). Imediat după alegeri, “soldaţii disciplinaţi” ai PSD – sintagma îi aparţine Olguţei Vasilescu - au primit ordin pe unitate să dezerteze din fruntea primăriilor şi să aleagă politica de la centru, spre binele partidului. Cel mai răsunător caz este cel al noului ministru al Muncii, deputatul PSD Olguţa Vasilescu. Înainte de alegeri, fostul edil al Băniei îi asigura pe craiovenii care o votaseră în proporţie de peste 60% că va rămâne în fruntea Craiovei şi pentru cel de-al doilea mandat, iar candidatura ar fi fost una strategică, menită să tragă lista partidului. Până la urmă, primăriţa a ales fotoliul de ministru şi imunitatea parlamentară în detrimentul proiectelor locale care i-au adus un dosar penal pentru luare de mită şi spălare de bani. „Nu există imunitate parlamentară decât pentru declarații politice. Restul este o glumă. Dosarul meu este o făcătură politică oribilă și cred că cetățenii și-au dat seama de acest lucru, ca dovadă scorul obținut la alegerile locale și la alegerile parlamentare”, a explicat Olguţa. Chiar şi aşa, fosta primăriţă şi-a asigurat votanţii că va fi prezentă pe şantierele Craiovei şi va face naveta la Bucureşti. Alegeri parţiale se vor organiza anul acesta şi la Târgu Jiu, după ce edilul Florin Cârciumaru (intrat în vizorul ANI pentru conflict de interese și reclamat într-un dosar de mită electorală) a devenit senator şi şef al Comisiei pentru administraţie din Senat.
Categoria “Căpitane de judeţ”
Şi în tabăra Opoziţiei, primarii şi consilierii care au obţinut mandate în Parlament au ales să rămână pentru următorii patru ani în Casa Poporului. Este şi cazul fostului primar din Caransebeş, liberalul Marcel Vela, ales ca secretar în conducerea Senatului.
Dintre consilierii locali sau judeţeni care au renunţat la mandate pentru un loc în Parlament, cele mai cunoscute nume sunt cele ale lui Nicuşor Dan şi Robert Turcescu – foşti consilieri generali al Capitalei sau cel al lui Nicolae Bacalbaşa, fost şef de CJ şi consilier judeţean la Galaţi. Există însă şi categoria foştilor şefi de consilii judeţene, în frunte cu premierul Sorin Grindeanu, care au lăsat căpitănia judeţului pentru Parlament. În iulie anul trecut, actualul premier Sorin Grindeanu îi asigura pe timişoreni că nu le va trăda încrederea şi nu-i va părăsi în ruptul capului pentru un post în Guvern. “Nu pot să merg în fața cetățenilor și să le spun ce? Vă mulțumesc că m-ați votat în iunie, dar știți, în noiembrie eu mă duc în Guvern. Ar fi o bătaie de joc la adresa celor care au avut încredere și eu lucrul ăsta nu-l fac. Mi-au dat votul pentru patru ani, voi sta cel puţin patru ani președinte la CJ”, promitea premierul într-un interviu pentru presa locală. Adrian Ţuţuianu (PSD) – fostul şef al CJ Dâmboviţa, Răducu Filipescu (PNL) – fostul şef al CJ Călăraşi sau Adrian Gâdea (PSD) – fostul şef al CJ Teleorman au decăzut şi ei din demnitatea de vătaf judeţean, dar s-au ales cu imunitatea şi privilegiile cuvenite unui parlamentar. Potrivit legii, şefii de CJ-uri sunt aleşi prin votul consilierilor judeţeni, astfel că majorităţile deja constituite îşi vor păstra, mai mult ca sigur, funcţia.
În locul premierului Sorin Grindeanu, cel care a părăsit şefia CJ Timiş, PSD l-a pregătit pe deputatul Călin Dobra, cel care a demisionat din Parlament pentru a reveni pe postul de consilier judeţean.
Sorin Grindeanu, actual premier, fost preşedinte al CJ Timiş, 20 iulie 2016: Am câștigat alegerile locale, am primit încrederea timișenilor pentru această funcție pe patru ani. Exclus! Exclus 100% o plecare în toamnă. Și dacă primesc o astfel de propunere, o refuz. Rămân la Timișoara. Nu pot să merg în fața cetățenilor și să le spun ce? „Vă mulțumesc că m-ați votat în iunie, dar știți, în noiembrie eu mă duc în Guvern”? Ar fi o bătaie de joc la adresa celor care au avut încredere și eu lucrul ăsta nu-l fac. Mi-au dat votul pentru patru ani, voi sta patru ani președinte la Consiliul Judeţean. Cel puțin patru.
